CULTURA SPORTULUI
Rubrica IN CORPORE SANO
Money for nothinʼ
Mădălina Firănescu
Revista Cultura, SERIA A III-A, nr. 3 (559), 19 ianuarie 2017
EPAPER: http://revistacultura.ro/nou/2017/01/sumar-nr-3-2017/
PDF: http://revistacultura.ro/pdf/Cultura559_3_compressed.pdf
„O persoană are succes dacă se trezeşte dimineaţa şi se întoarce seara în pat, iar între cele două momente face doar ceea ce doreşte să facă”, astfel definea bunăstarea cel mai controversat laureat al premiului Nobel pentru Literatură, cantautorul Bob Dylan, care, în ciuda vehementelor contestări din lumea literară, s-a declarat „mai întâi poet şi apoi muzician. Trăiesc ca un poet şi voi muri ca un poet”. Poet, poate, dar „cel mai prost poet în viaţă”, după cum l-a numit Kurt Vonnegut în 1991, pentru ca Mario Vargas Llosa, el însuşi nobelizat în 2010, să se întrebe acum dacă nu cumva, după premierea unui autor de poezie cântată, anul viitor va fi rândul unui…fotbalist!?!
Gluma amară a romancierului peruan s-ar putea adeveri la un moment dat, câtă vreme valoarea literară ajunge să fie confundată cu popularitatea/ influenţa din alte domenii. După Winston Churchill (în 1953) şi Boby Dylan (în 2016), amândoi recompensaţi cu Nobelul pentru… Literatură, de ce n-am vedea mâine-poimâine şi un sportiv, nu neapărat fotbalist, pe lista laureaţilor? Deşi, dacă ne luăm după clasamentele care măsoară impactul numelui şi greutatea financiară a vedetelor din sport, Nobelul – cu tot prestigiul său – pare un mizilic şi nu merită deranjul.
De pildă, potrivit Forbes, cel mai valoros brand sportiv al momentului, evaluat la 36 milioane dolari, este tenismenul elveţian Roger Federer, urmat de baschetbalistul LeBron James (34 milioane), jucătorul american de golf Phil Mickelson (28 milioane) şi de cel mai rapid om de pe planetă, sprinterul Usain Bolt (25 milioane). Starurile sportului-rege, Cristiano Ronaldo şi Lionel Messi, abia dacă prind top 10, cu estimări de 19, respectiv 15 milioane de dolari, cu toate că amândoi fotbaliştii au câştiguri fabuloase. Lusitanul cvadruplu câştigător al Balonului de Aur tocmai ce a devenit cel mai bine plătit sportiv din lume, cu venituri anuale de 80 de milioane de euro, după ce şi-a prelungit până în 2021 contractul cu Real Madrid şi a semnat un nou acord cu sponsorul principal, Nike. Rivalul său argentinian, Lionel Messi, care a bifat şi el de cinci ori Balonul de Aur, nu depăşeşte 74 de milioane de euro pe an, iar brazilianul Neymar ajunge la 43 de milioane de euro. Nu întâmplător, cei trei ocupanţi ai acestui podium ad-hoc evoluează în cel mai puternic campionat european, cel spaniol, dominat de cele două cluburi adversare, Real Madrid (brand evaluat de Forbes la 521 milioane de dolari) şi FC Barcelona (509 milioane de dolari), fiecare cântărind cam de zece ori greutatea întregului campionat românesc din Liga I, care a generat în 2015 venituri totale de aproximativ 56 de milioane de euro, conform datelor oficiale. Sumă reprezentând banii proveniţi din bilete de intrare – 3%, sponsorizări şi publicitate – 19%, drepturi de difuzare – 40%, venituri UEFA – 9%, venituri/ subvenţii de la autorităţi locale – 20%, alte venituri – 9%.
Iar, dacă asta e valoarea fotbalului autohton, unde se vehiculează totuşi cei mai mulţi bani din industria sportului, să ne mai mire declaraţia lui Ion Ţiriac, potrivit căruia niciun performer român nu face nici 5 la sută din Simona Halep? „Cu tot respectul, sportivii români, mă refer la orice jucător de fotbal, de handbal, campioni olimpici chiar, nu stau pe TV nici cinci la sută din cât stă Simona Halep în toată lumea asta. Este un simbol preţios”, a spus magnatul, apărând-o pe a patra jucătoare a lumii, de la care compatrioţii au adesea aşteptări exagerate.
Superioritatea Simonei Halep nu se referă însă doar la notorietatea internaţională – unde Nadia Comăneci o întrece, probabil – ci şi la câştigurile adunate până acum, din premii şi sponsorizări. În clasamentul sumelor strânse anul trecut, constănţeanca de 25 de ani ocupă locul al treilea, cu 4,3 milioane de dolari, fiind devansată doar de Angelique Kerber (nr. 1 mondial, cu 10 milioane de dolari) şi Serena Williams (nr. 2 WTA, cu 7,6 milioane dolari). Asta deşi anul 2016 n-a fost senzaţional pentru Simona, care, în turneele de Grand Slam, a prins sferturi de finală la Wimbledon şi US Open şi optimi la Roland Garros. Românca se află totodată pe locul 21 în topul celor mai mari câştiguri financiare din tenis, cu peste 15 milioane de dolari, fiind însă foarte departe de Serena Williams, care se apropie de 80 de milioane de dolari. Ca să mai reducă din diferenţă, românca avea nevoie de un parcurs impecabil la Australian Open (între 16 şi 29 ianuarie), unde premiile au crescut substanţial, învingătorii urmând să primească fiecare câte 2,5 milioane de euro.
„Money for nothinʼ and chicks for free”, ar comenta, sarcastic, personajul din hitul trupei Dire Straits, angajat într-un magazin de electrocasnice şi nemulţumit că, în vreme ce el trudeşte pe bani puţini la căratul şi montatul aparatelor, muzicienii ce apar la MTV primesc sume consistente numai zdrăngănind la chitară şi bătând la tobe „ca un cimpanzeu”. Versurile compoziţiei semnate Mark Knopfler şi Sting au stârnit un adevărat scandal, dar nu din cauza mesajului social, ci a prezenţei cuvântului „faggot” (înlocuit ulterior cu sinonimul „queenie”), substantiv cu sens peiorativ la adresa homosexualilor. Autorităţile din Canada au interzis chiar difuzarea cântecului în varianta necenzurată, revenind ulterior asupra măsurii, după ce s-a stabilit că textul era satiric, nu ofensator. Iată următorul Nobel pentru Literatură…