CULTURA ANTROPOLOGICĂ

Rotund în exterior, pătrat în interior

Marcela Ganea

Revista Cultura, SERIA A III-A, nr. 7 (563), 16 februarie 2017

EPAPER: http://revistacultura.ro/nou/2017/02/sumar-nr-7-2017/

PDF: http://revistacultura.ro/pdf/Cultura_563.compressed.pdf

 

„Dumnezeu a făcut cerul şi pământul… Restul l-au făcut chinezii”, a spus o participantă din public la conferinţa despre simbolistica Anului Cocoşului, care a avut loc în prima săptămână din februarie, cu ocazia începerii Anului Nou chinez, la filiala Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, eveniment la care Anna Eva Budura – care a trăit 20 de ani în China, unde şi-a făcut şi studiile – a explicat publicului multiplele conotaţii culturale ale calendarului chinez. Aforismul este o metaforă care esenţializează complexitatea şi diversitatea civilizaţiei chineze.

Într-o veritabilă prezentare antropologică focalizată pe simbolistică, Anna Eva Budura a derulat în detaliu povestea calendarului, a celebrării Anului Nou şi a explicat cheile de interpretare a stampelor tradiţionale şi a simbolurilor vizuale folosite de chinezi cu prilejul Anului Nou.

Anul Cocoşului de Foc, care a început în 28 ianuarie 2017 şi se va încheia pe 15 februarie 2018, face parte din calendarul pe baza căruia s-a organizat întreaga viaţă economică, socială şi culturală a Chinei. Suntem în ciclul 78 al calendarului chinez care a început în 1984 şi se va termina în 2044.

Calendarul chinez este special, are 5000 de ani şi a fost printre primele elaborate în lume. Cu mii de ani în urmă, poporul chinez era agricol şi dependent de natură. Strămoşii chinezilor de azi urmăreau mişcarea constelaţiilor şi au elaborat calendarul lunar solar care e foarte complicat, dar foarte eficient. În 1912 s-a instaurat Republica Chineză care a adoptat calendarul gregorian pentru a facilita cooperarea cu alte popoare, dar nu a renunţat la cel tradiţional deoarece sărbătorile din acest calendar lunar solar ofereau satisfacţie spirituală deplină şi el era deja implantat, ca să zicem așa, în ADN-ul chinez.

Oficializarea calendarului în anul 104 î.e.n. a proclamat că zorile unui nou an se ivesc în prima zi a primului ciclu de lună nouă, după ce soarele intră în zodia Câinelui. Calendarul lunar are 354 de zile, iar calendarul solar, 365. În practicarea celor două calendare rezultă 11 zile diferenţă, ceea ce înseamnă 33 de zile la 3 ani, deci la fiecare 3 ani se mai adaugă o lună, iar din 19 în 19 ani mai trebuie intercalată o lună pentru a pune în concordanţă cele două calendare. Strămoşii chinezilor, începând din 2367 î.e.n., au grupat cicluri de câte 60 de ani, în combinaţii de câte 12 ramuri terestre şi 10 tulpini cereşti. Ramurile sunt reprezentate de animale: şoarece, bou, tigru, capră sau oaie, maimuţă etc. Încă de mici, copiii chinezi învaţă semnificaţia animalelor prin rime. De exemplu, „şoarecele a ros şi cerul s-a deschis” înseamnă în mitologia chineză vechea legendă conform căreia pământul era un ou mare în care era haos, şoarecele a ros coaja, iar apoi ce a fost uşor s-a ridicat la cer şi ce a fost mai greu a rămas pe pământ. Șoarecele are semnificaţie mai largă, s-au descoperit fosile de 55 de milioane de ani şi este considerat unul dintre primele animale de pe pământ. „Când boul ară, recolta e bogată”, mai spune o altă zicătoare, sau „Iepurele de jad Luna stăpâneşte”, deoarece se spune că există un palat pe Lună…, şi „porcul dolofan ridică conace”, deoarece crescătorii de porci aveau bani şi case mari şi bogate. Cocoşul este singurul înaripat şi este considerat cel care ordonă timpul, e simbol al hărniciei neostoite… Are cinci virtuţi: eleganţă, războinic, curajos, generos şi de încredere. Aşa sunt şi cei născuţi în Anul Cocoşului.

În China, sărbătorile nu prea au legătură cu religia, ca la alte popoare, ci mai degrabă cu sărbătorile agricole şi comemorarea strămoşilor şi se concentrează pe unitatea familiei. Rolul sărbătorilor este de a îndepărta de casă spiritele rele şi nenorocirile şi de a aduce fericirea şi norocul. Chinezii consideră că toți cei în al cărui an ne găsim trebuie să poarte ceva roşu, iar Anul Nou prilejuieşte noi cumpărături de decoraţiuni pentru casă, cu o simbolistică deosebită şi extrem de complexă. Înainte, după război, când chinezii erau săraci, cumpărau flori artificiale, plăpumi noi… Azi se cumpără electrocasnice.

„Nu am văzut niciodată pe cineva mai fericit că îşi cumpără ceva de Anul Nou aşa cum sunt chinezii!”, spune Anna Eva Budura. Ea îşi aminteşte cu emoţie sărbătorile de Anul Nou Chinez petrecute în cei 20 de ani, cu un ritual plin de semnificaţii pentru chinezi: „Chinezii pun o stampă specială la vatra casei, apoi o ard, pentru ca zeul vetrei să meargă la zeul de jar. Dulciurile de orez glutaminos au rolul de a încleia gura zeului pentru ca atunci când dă raportul la zeul de jar, acestuia să i se pară că în mormăitul acela care se aude din gura încleiată de dulciuri aude doar lucruri de bine. După ce pleacă zeul vetrei, copiii sunt cei mai fericiţi, pentru că atunci ei pot să se joace şi să mănânce dulciurile. Din acest moment începe celebrarea propriu-zisă: se strânge toată familia, până la patru generaţii, fac împreună colţunaşii de Anul Nou în împletituri variate, bărbaţii aprind artificii şi se face zgomot pentru a alunga duhurile rele. În noaptea de Anul Nou, copiilor li se pune un săculeţ cu bănuţi sub pernă. În temple se fac târguri, cu dansuri pe catalige, cu dansul leilor şi cu circari, se vând lucruri specifice, se cumpără lampioane tradiţionale cu cele mai variate forme”.

În fiecare an se cumpără noi stampe, iar cele vechi se ard! Iată câteva din simboluri. Peştele de fapt nu e peşte, ci bogăţie deoarece aceeaşi ideogramă înseamnă două lucruri, şi peşte, dar şi bogăţie, belşug. La fel, când un chinez vede un elefant pe o stampă, el nu vede elefant, ci fericire, deoarece se spune la fel! Stampele cu cei doi războinici sunt de obicei lipite pe poartă, pentru paza casei. Piersica înseamnă viaţă lungă. Rodia simbolizează familie numeroasă şi urmaşi… Ciuperca înseamnă vitalitate. Fluturele simbolizează urarea ca bătrânii să trăiască peste 80 de ani. Bujorul simbolizează vigoarea. Orhideea are la chinezi și ea o semnificaţie: În primul rând este verde. Apoi, extrem de mirositoare, se simte prin trei camere, astfel că a devenit simbolul intelectualităţii pe care o indica prin prezenţa sa în case, alături de tablouri rafinate şi de ceremonia ceaiului.

Conform filozofiei chineze, „un chinez trebuie să fie rotund în exterior şi pătrat în interior, ceea e înseamnă că în contact cu mediul extern trebuie să fie maleabil şi conciliant, iar în interior, strict şi riguros”. Simbolistica moştenită de mii de ani rămâne adânc imprimată şi perfect funcţională şi în secolul XXI, când ascensiunea Chinei are loc în mod evident, iar conotaţiile etice, filozofice şi educative se reflectă în continuare în aspectele cotidiene materiale ale vieţii Chinei.