Sari la conținut

Din experiența grecească a unei colaborări, de Monica Săvulescu Voudouri

CULTURĂ ȘI SOCIETATE

Rubrica ROMÂNIA DIN DIASPORA

Din experiența grecească a unei colaborări

Monica Săvulescu Voudouri

Revista Cultura, SERIA A III-A, nr. 13 (569), 30 martie 2017

EPAPER: http://revistacultura.ro/nou/2017/03/sumar-nr-13-2017/

PDF: http://revistacultura.ro/pdf/Cultura_569.compressed.pdf

 

Aflu din presa din România despre o scrisoare pe care au semnat-o câțiva intelectuali români de certă notorietate din Franța pentru a susține rămânerea domnului Radu Boroianu la președinția ICR. Și mă alătur lor, aducând ca argument experiența noastră în colaborarea cu ICR-ul din ultimii ani. Mai bine spus, experiența Societății Culturale Balkania Contemporană din Atena. În cadrul acestei societăți – o inițiativă românească – a fost înființat Teatrul Profesionist din Diaspora. Ulterior, această formațiune și-a dobândit statut juridic de sine stătător.

Studioul de Teatru Profesionist din Diaspora este o experiență culturală inedită. Actorii – care fac parte din familii mixte – au studii teatrale și susțin stagiuni în limba română și greacă. Dramaturgia pe care o promovăm este însă cea românească. Suntem la cea de a treia stagiune, după un Caragiale, un Vișniec și un Mihail Sebastian. Pregătim pentru stagiunea viitoare „Tache, Ianche și Cadâr” de Victor Ion Popa. Traducerile se fac în cadrul unui atelier de traduceri literare afiliat studioului. Textul tradus se publică și se distribuie secretariatelor literare din Grecia.

Studioul și-a creat publicul lui și aceeași piesă se joacă în română și în greacă. Pentru reprezentații închiriem o sală de teatru, înscriindu-ne astfel printre instituțiile culturale ale capitalei grecești. Spectacolele noastre sunt anunțate în presa culturală a Atenei. Profesori de la școala de teatru ai căror foști studenți lucrează în echipa noastră vin să-și vadă învățăceii, iar spectacolele sunt promovate în revistele grecești. Primul spectacol, cu un text de Caragiale, a fost filmat și difuzat de televiziunea română. Spectacolul după Vișniec poate fi văzut pe youtube. Și, la terminarea stagiunii, va putea fi urmărit pe internet și spectacolul „Steaua fără nume”, după Mihail Sebastian. La început, în colectiv am fost patru oameni și în a doua stagiune ni s-au alăturat, la cererea lor, alții trei. Acum suntem nouă membri în echipă, cu scenograf și regizor, iar în stagiunea viitoare vom avea încă doi actori noi. Spectacolele noastre au fost doi ani consecutiv în programul Institutelor Franceze din Atena și Salonic în cadrul Zilelor Francofoniei. Anul trecut am participat la Festivalul Internațional de teatru de la Katerini, iar anul acesta spectacolul nostru a fost vizionat de o comisie de specialiști în cadrul unui festival al Teatrelor din Balkani.

Fac aceste precizări, pentru a demonstra cum am reușit, într-o perioadă scurtă de timp, inserția unei formații românești în peisajul cultural al altei țări, lucru pe care l-au subliniat și semnatarii scrisorii mai sus amintite, aducând argumente din viața culturală franceză. Studioul de Teatru Profesionist din Diaspora de la Atena are public (și, dacă ar fi să considerăm în medie 50 de spectatori pe spectacol, în cele 60 de reprezentații susținute de noi, ar însemna că dramaturgia română a fost adusă la cunoștința a câți spectatori?). Studioul este consemnat în presa culturală a Greciei, este localizat într-un teatru cu bun nume în peisajul artistic al Capitalei, unde se joacă în limba română pentru diaspora românească (și asta înseamnă trei generații) și li se face cunoscută grecilor literatura dramatică românească, tradusă și jucată și în limba lor. Un grup de actori care să mânuiască pe scenă replicile în spectacole consecutive în două limbi pe parcursul unei întregi stagiuni – iată o experiență culturală fără precedent. Studioul reprezintă cultura română în festivaluri naționale și internaționale și se manifestă în cadrul unor evenimente cu tradiție în cultura Greciei.

Toată această participare se bazează pe proiectele aprobate de ICR. Fără sprijinul ICR nu s-ar fi putut niciodată închiria o sală de teatru pentru reprezentații și nu s-ar fi putut susține financiar participarea actorilor. Proiectele noastre au fost trimise domnului Radu Boroianu, iar colaborarea noastră cu echipa domniei sale de la ICR a fost, an de an, excelentă. Am mizat pe faptul că un om de cultură de talia domnului Radu Boroianu ne va înțelege strădania și va recunoaște imediat oportunitatea efortului nostru. Fără această înțelegere, orice încercare ar fi fost zadarnică. Fără această înțelegere, niciodată nu s-ar fi putut ajunge unde s-a ajuns.

Personal trebuie să recunosc că nu l-am mai întâlnit pe domnul Radu Boroianu de aproape 40 de ani, de pe vremea când făceam amândoi parte din lumea teatrală românească. Faptul că am găsit înțelegere cu proiectul nostru la dânsul mi-a dat dovada că parcursesem de fapt același drum și că eram pe calea cea bună. În numele meu personal și în numele  colectivului Studioului de Teatru Profesionist din Diaspora, ne exprimăm, alături de oamenii români de cultură din Franța, susținerea, respectul și recunoștința față de domnul Radu Boroianu. Care, în deplin acord cu funcția de președinte, are experiența și capacitatea de a recunoaște importanța și greutățile realizării unui demers cultural pe scară internațională.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: