CULTURA SPORTULUI

Filantropica

Mădălina Firănescu

Revista Cultura, SERIA A III-A, nr. 20 (576), 25 mai 2017

EPAPER: http://revistacultura.ro/nou/2017/05/sumar-nr-20-2017/

PDF: http://revistacultura.ro/pdf/cultura_576_20_2017.pdf

 

E greu să fii avut în ziua de azi. Rişti oricând să-ţi pierzi agoniseala pe bursă ori să fii demascat ca evazionist de gruparea de „hackeri activişti” Anonymous, de Panama Papers sau de WikiLeaks cu varianta Football Leaks (întrebaţi-i pe Messi şi Ronaldo!). Plus că – vorba contelui-jurnalist Alexander von Schönburg-Glauchau – bogăţia nu mai e de dorit şi fiindcă „se dovedeşte nemaipomenit de costisitoare. Pe vremuri, puteai fi bogat la un preţ mult mai convenabil”. De pildă, în 1954, scrie ziaristul în „Enciclopedia inutilităţii”, o toaletă comandată la Coco Chanel costa 380 de lire sterline, iar astăzi este vreo 15.000! O evoluţie similară au cunoscut şi alte achiziţii-simbol pentru clasa pricopsiţilor, precum avioanele particulare, conacele şi iahturile. Chiar şi serviciile unui valet londonez au sărit de la 800 de lire anual, acum jumătate de secol, la 50.000 de lire astăzi. Stilul de viaţă al superbogaţilor a fost afectat de hiperinflaţie, nota cotidianul „Financial Times”, prin urmare sunt de compătimit.

Poate de aceea tot mai mulţi miliardari încearcă să se descotorosească de averi. Tonul l-a dat Bill Gates, prim-bogătaşul lumii şi cofondatorul companiei Microsoft, care a anunţat public în urmă cu câţiva ani că va dona 95% din ce a adunat (adică din 90 de miliarde de dolari) pentru a promova programe medicale, educative şi de dezvoltare globală sustenabilă. Omul de afaceri refuză să-şi împovăreze odraslele cu atâta bănet – „le-aş da peste cap vieţile şi ceea ce vor să facă în viitor” – aşa că mai bine îşi împrăştie avutul în multiple direcţii filantropice. Modelul i-a fost urmat de investitorul Warren Buffet, care şi-a pus la bătaie 99% din totalul capitalului, distribuit între mai multe organizaţii de caritate. Tot 99%, dar din acţiunile deţinute la Facebook (care valorează acum 45 miliarde de dolari), vrea să cedeze şi Mark Zuckerberg, pentru domenii precum: învăţarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor şi construirea unor comunităţi puternice. Zuckerberg a mai donat peste 1,6 miliarde de dolari în ultimul deceniu, inclusiv pentru lupta cu virusul Ebola! În fine, decişi să scape cu totul de apăsarea banului sunt şi Tim Cook, şeful Apple, posesor a circa 785 de milioane de dolari, şi prinţul saudit Al-Waleed bin Talal – 32 de miliarde de dolari.

Dar sportivii, vedetele cel mai bine plătite din disciplinele-industrie precum fotbalul sau tenisul, ce fac cu câştigurile lor fabuloase? Oricât ar părea de ciudat, mulţi dintre ei concurează şi la „Olimpiada dărniciei”. Liderul în topul celor mai înstăriţi fotbalişti, potrivit publicaţiei germane „VermögenMagazin”, Cristiano Ronaldo, are vreo 347 de milioane de euro, strânse şi din salariul primit de la Real Madrid (23,5 milioane de euro net), dar mai ales din publicitate la maşini, ceasuri, haine, cosmetice etc. Venitul său anual trece de 82 de milioane de euro, din care însă starul „galactic” împarte altruist în dreapta şi-n stânga. Mai plăteşte câte un tratament costisitor vreunui mic fan bolnav, susţine financiar cinci organizaţii caritabile, apără drepturile minorităților, se implică în protejarea mediului şi participă constant la ajutorarea victimelor catastrofelor naturale. Totodată şi-a cedat Națiunilor Unite prima de 600.000 de euro pentru câștigarea Ligii cu Real Madrid, apoi și prima pentru cucerirea titlului european cu naţionala Portugaliei, 275.000 de euro, iar pe deasupra donează regulat sânge și măduvă osoasă, de mulți ani. Nu e de mirare că în 2015 a fost desemnat de asociaţia americană „Do Something” „cel mai generos sportiv din lume”, depăşindu-i pe wrestler-ul John Cena, pe jucătoarea de tenis Serena Williams, fotbalistul Neymar şi baschetbalistul LeBron James. Mărinimos se arată şi Lionel Messi, care din averea estimată la 270 milioane de euro (75 de milioane câştig anual, din care 24 de milioane doar salariul de la FC Barcelona, în curs de creştere spre 30-35 de milioane!) susţine programele UNICEF şi finanţează şcolarizarea copiilor din Siria afectată de război. Dintre sportivii români cu inimă largă, se remarcă Nadia Comăneci, fotbaliştii Ciprian Marica şi Mihai Neşu, fiecare cu propriile proiecte filantropice, dar şi tenismena Simona Halep, care numai la recentul turneu demonstrativ Tie Break Tens a donat 50.000 de dolari.

În ce-l priveşte, fostul fotbalist David Beckham, posesor al unei averi de 322 milioane de euro, a lansat în 2015 un fond pentru ajutorarea copiilor din întreaga lume. Numai că, potrivit dezvăluirilor Football Leaks făcute după ce e-mail-ul superstarului a fost spart, englezul evită să contribuie la fond. „Nu vreau să dau din banii mei pentru această cauză”, i-ar fi scris Beckham prietenului Simon Oliveira, justificând refuzul unei călătorii ce implica o donaţie substanţială. Mai mult, când a participat la o acţiune umanitară în Cambodgia, făcând deplasarea cu un avion plătit de sponsori, a trimis ulterior la UNICEF o factură de 8.000 de euro pentru zborul respectiv. În apărarea sa, vedeta a invocat faptul că mailurile i-au fost denaturate şi că, în cele 6 luni cât a jucat la PSG, şi-a donat tot salariul în scop filantropic. O sumă mică totuşi, dacă ne gândim că brandul Beckham valorează circa 630 de milioane de euro. Dar povestea demonstrează că degeaba te crezi un David iscusit al câştigurilor, când eşti doar un Goliat al meschinăriei.