Performanța remarcabilă a României la olimpiadele internaționale de știință, unde se clasează frecvent alături de națiuni mult mai mari și mai bogate, contrastează puternic cu rezultatele sale submediocre la evaluări educaționale internaționale precum PISA.
Acest fenomen, care reprezintă un fel de „doping” sistemic, nu se referă la practici neetice, ci la un design unic și extrem de stratificat al sistemului educațional românesc, care cultivă excelența de vârf în detrimentul performanței generale.
Un articol pe acest subiect a fost publicat în Palladium Magazine/Governance Futurism. Autorul analizei, Jordan Lasker, citează în principal o lucrare recentă a economistului român Andrei Munteanu, care ilustrează modul în care sortarea studenților diferă în funcție de numărul de școli dintr-o localitate. Conform surselor, competiția dintre școli, manifestată atât prin selecția elevilor, cât și prin selecția profesorilor, facilitează această situație paradoxală în care aceleași generații sunt reprezentate și de elevi cu performanțe internaționale, dar și de un mare număr de elevi clasificați în țară ca analfabeți funcțional.
Why Romania Excels in International Olympiads
https://www.palladiummag.com/2025/08/29/why-romania-excels-in-international-olympiads
Performanța slabă a României în evaluările internaționale și populația sa relativ mică, de puțin peste 19 milioane de locuitori, fac ca lucrurile pe care le realizează la olimpiade să fie de-a dreptul miraculoase.
Rădăcinile acestui sistem se întind până la reformele educaționale din perioada comunistă, care au eradicat analfabetismul și au supradimensionat numărul de școli. După 1989, s-a optat pentru o structură educațională competitivă. În prezent, succesul la olimpiade este alimentat de trei piloni principali:
1. Stratificarea elevilor: Prin teste naționale de plasare precum Evaluarea Națională, elevii cu cele mai bune rezultate sunt grupați în colegii naționale prestigioase, unde se înconjoară de alți elevi de elită, creând grupuri peer extrem de omogene. Această sortare este mai intensă în orașele cu mai multe școli. Colegii precum Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești sunt exemple de instituții care au produs multiple personalități și olimpici internaționali.
2. Sortarea profesorilor: Cei mai calificați profesori tind să predea în școlile și clasele de top, maximizând astfel potențialul elevilor talentați.
3. Sistemul de recompense: Guvernul României oferă stimulente monetare semnificative pentru elevii olimpici, profesorii lor și școlile de proveniență, creând o motivație puternică pentru succesul la competiții.
Aceste mecanisme au generat rezultate excepționale. Sezonul olimpiadelor internaționale din 2025 s-a încheiat cu un succes răsunător pentru România, cu un total de 51 de medalii: 14 de aur, 27 de argint și 10 de bronz.
Iată câteva exemple concrete ale performanțelor remarcabile ale României la olimpiade:
• La Olimpiada Internațională de Matematică (OIM), România a obținut în 2025 două medalii de aur, trei de argint și una de bronz. Printre medaliații cu aur se numără Pavel Ciurea de la Liceul Internațional de Informatică București și Emanuel Mazăre de la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești. Istoric, Ciprian Manolescu este singurul participant din istoria OIM cu trei scoruri perfecte consecutive (în 1995, 1996, 1997), obținând în total patru medalii de aur la această competiție.
• La Olimpiada Internațională de Informatică (OII), echipa națională a scris istorie în 2025, cucerind patru medalii de aur, reprezentând o premieră absolută și cea mai bună performanță a țării în cele 37 de ediții ale competiției. Anterior, Rareș Buhai a obținut patru medalii de aur (2012-2015), iar Vlad Gavrilă două medalii de aur (2012, 2013).
• La Olimpiada Internațională de Fizică (OIF) 2025, România a obținut o medalie de aur și patru de argint. Ionuț Gabriel Stan, medaliat cu aur, a primit și două premii speciale pentru cel mai bun rezultat la proba experimentală și cel mai bun rezultat din Uniunea Europeană. În 2023, România s-a clasat pe locul 4 global și pe primul loc în Europa la OIF. Absolvenți ai Colegiului Național „Ion C. Brătianu”, precum Silviu Ștefan Pufu, au obținut aur la OIF în 2003, după un bronz și un argint în anii precedenți.
• La Olimpiada Internațională de Chimie, în 2025, elevii români au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz. De asemenea, Cosmina-Andreea Manea de la Colegiul Național „Ion C. Brătianu” a câștigat în 2013 o medalie de aur și locul I pe echipe la OIC, pe lângă o medalie de aur la Geografie.
• România a înregistrat succese și la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică (patru medalii de aur în 2025), la Olimpiada Europeană de Fizică (două medalii de aur și trei de argint în 2025), și la Olimpiadele Balcanice, unde în 2025 s-a clasat pe primul loc la matematică (patru medalii de aur și două de argint) și a obținut trei medalii de aur și una de argint la fizică.
• Colegiul Internațional de Informatică din București (ICHB) este un exemplu de școală cu performanțe excepționale, acumulând în 2025 un total impresionant de 11 medalii de aur, 16 de argint și 5 de bronz, alături de alte instituții de prestigiu precum Colegiul Național „Tudor Vianu”.
Totuși, această strategie are un cost social palpabil. În timp ce o elită a elevilor reușește asemenea rezultate, marea masă a elevilor, cu performanțe scăzute, este neglijată, adâncind discrepanțele educaționale.
Mai mult, succesul la olimpiade alimentează un fenomen de „exod de creiere”, mulți dintre olimpici alegând să-și continue studiile și carierele în străinătate, beneficiind de mișcarea liberă a talentelor în Uniunea Europeană. Astfel, România investește masiv în descoperirea și pregătirea talentelor, care ulterior pot contribui la economiile altor țări.