„O navigare prin istorie pentru a înțelege prezentul și viitorul”
interviu realizat de Remus Ștefureac
Într-o perioadă marcată de incertitudine și provocări geopolitice intense, podcastul „Oameni Informați” de la informat.ro a avut onoarea de a-l găzdui pe domnul ambasador George Maior, într-o discuție profundă și esențială. Aflat la a doua sa apariție în cadrul emisiunii, domnul Maior a prezentat cea mai recentă carte a sa, „Manageri ai istoriei: Studii și eseuri despre teoria și practica puterii în istorie înainte de inteligența artificială”. Această carte, proaspăt ieșită de sub tipar, nu este doar o analiză academică, ci un ghid pertinent pentru deslușirea complexității lumii contemporane, oferind perspective istorice pentru crizele de astăzi.
Dialogul, moderat de gazda podcastului, a explorat teme momentului, de la escaladarea conflictului ruso-ucrainean și războiul informațional, până la rolul României în alianțele internaționale și impactul iminent al inteligenței artificiale.
Înțelepciunea Istoriei: un ghid pentru managerii prezentului
Cartea lui George Maior propune, pentru a găsi soluții la provocările actuale, o abordare bazată pe studierea modului în care mari gânditori și lideri ai istoriei au gestionat puterea, stabilitatea și conflictele. Într-o lume care se confruntă cu o criză de securitate majoră pentru continentul european și pentru România, având în vedere proximitatea față de conflictul din Ucraina, gândurile din carte acționează ca un ghid prin care experiența secolelor trecute ne poate ajuta să parcurgem mai bine aceste vremuri. Printre figurile analizate se numără Cicero, Machiavelli, Clausewitz, Richelieu, Bismarck, Winston Churchill, Woodrow Wilson, Kissinger și, într-un capitol distinct, chiar Constantin Brâncoveanu.
Un punct central al discuției a fost modul în care un lider precum Cicero ar gestiona provocările României de astăzi. George Maior explică: „Cicero a conturat un model intelectual universal valabil de conducere înțeleaptă a statului – unii spun ușor idealist, dar acele principii au fost fundamentate încă din antichitate: cum să conduci bine un stat. Și pornești de la câteva elemente esențiale: de la problema stabilității și securității, care e esențială pentru un stat (fără existența securității statului nu mai vorbim de celelalte valori) și apoi construcția valorilor. Asta e posibil când ai asigurată prezervarea supraviețuirii statului, guvernarea economică inteligentă, inclusiv – el vorbește acum 2000 de ani de echilibrarea bugetului, vorbește de fenomenul corupției care erodează capacitatea de exprimare a statului, vorbește de justiție, care e foarte importantă în asigurarea valorilor și a unui echilibru între zona de libertate, securitate și ordinea firească a statului – deci e un model ideal„.
Acest model idealist, în contrast cu realismul pragmatic al lui Machiavelli, subliniază tensiunea permanentă în exercitarea puterii și necesitatea de a învăța din experiențele istorice pentru a genera stabilitate, înțelegere a puterii și progres economic și etic.
România, membră a NATO și UE: de la percepție la realitate și creșterea suveranității
O altă temă abordată a fost percepția adesea distorsionată a rolului României în cadrul alianțelor internaționale, NATO și Uniunea Europeană. Se observă o tendință de a le considera entități exterioare, la care România se raportează, în loc să înțeleagă că „noi, în acest moment, suntem NATO. Noi, în acest moment suntem Uniunea Europeană. Noi, până la urmă, generăm politicile de securitate ale NARO, noi generăm politicile Uniunii Europene, vocea noastră trebuie să se audă. Și când Uniunea Europeană spune ceva, înseamnă că noi spunem ceva; când NATO spune ceva, înseamnă că noi spunem ceva”. Această internalizare a apartenenței este crucială pentru a proiecta interesele naționale și a contracara narațiunile populiste care sugerează irelevanța României.
George Maior subliniază că, prin aderarea la aceste structuri, suveranitatea României a crescut, nu s-a diminuat. „Suveranitatea României anului 2025 este cea mai mare din întreaga sa istorie. Vă rog să mi dați un punct istoric în care a fost această suveranitate mai clar și mai bine exprimată și apărată”. El argumentează că, în contextul agresiunii informaționale și a războiului hibrid, apartenența la aceste alianțe a oferit României sprijin esențial, inclusiv informațional și politic, salvându-i suveranitatea în momente critice.
Fără aceste alianțe, România s-ar fi putut prăbuși din multe puncte de vedere, inclusiv al statalității și coeziunii naționale.
Inteligența Artificială: noua frontieră a Puterii
Subtitlul cărții, „înainte de inteligența artificială”, prefațează o discuție esențială despre impactul tehnologiilor AI asupra deciziei politice și strategice. George Maior descrie AI ca pe o revoluție unică, nu doar tehnologică, ci și cognitivă, care transformă inteligența artificială într-un domeniu din ce în ce mai autonom al puterii.
„Tocmai aceasta este elementul pe care am încercat să-l surprind în studiul introductiv: ce relevanță mai are înțelepciunea unui Cicero în raport cu o revoluție de acest tip, care într-un fel, matematic, poate genera (și mulți se iluzionează că așa va fi) cunoaștere totală. Asta poate genera la un moment dat și noi percepții ale structurilor de legitimitate – structuri de putere care exced sferei umane. Deci e o problemă foarte mare, și filozofică, și practică. Ea ajută în foarte multe domenii, este senzațională și pentru medicină, și pentru strategie, pentru armate, și pentru analiză strategică, aduce beneficii imense pentru om… Dar undeva trebuie să existe înțelepciunea umană în luarea unor decizii„.
Inteligența artificială este considerată „cel mai nou atribut” al puterii statale, declanșând o competiție acerbă la nivel internațional, în special între SUA și China. Spre deosebire de era internetului, dominată de o singură putere, AI se dezvoltă într-un context bipolar, cu implicații majore pentru poziționarea și statutul internațional.
Marea întrebare rămâne dacă umanitatea este capabilă să impună limite rezonabile dezvoltării AI. George Maior reflectează: „E o întrebare cheie. Încă avem controlul, spun mari filosofi și mari oameni din știință, dar se poate trece de un prag critic de evoluție a inteligenței artificiale regenerative, care se autodezvoltă. Dar linia roșie va fi trecută și atunci e greu de estimat cum ar trebui să procedăm. De aceea, încă de acum, trebuie să ne gândim și la forme de control și la o formă de autocenzurare și la forme de a ține individul în control asupra acestei forme, cu totul noi și posibil autonome, de putere„. Termenele avansate de dezvoltatori (2030-2040) sunt extrem de apropiate, transformând aceste discuții filosofice în probleme practice și urgente, iar ele necesită o abordare politică și socială pentru a trasa „limitele suveranității noastre umane”.
„Manageri ai istoriei” se dorește a fi o carte indispensabilă pentru oricine dorește să înțeleagă complexitatea lumii de azi prin lentila experienței istorice. George Maior ne îndeamnă să privim trecutul pentru a desluși capcanele prezentului și a ne pregăti pentru provocările fără precedent ale viitorului, reafirmând că, în ciuda avansului tehnologic, înțelepciunea umană rămâne esențială în gestionarea destinului nostru colectiv.