În așteptarea anunțării Premiilor Nobel din acest an, între 6 și 13 octombrie, Fundația Nobel prezintă portrete ample ale câștigătorilor din perioada recentă. Un asemenea focus este dedicat câștigătoarei din 2023 a Nobelului pentru Economie, Claudia Goldin. Cercetările sale au schimbat modul în care înțelegem istoria muncii, cu un impact ce depășește sfera economică, reliefând transformări sociale și culturale remarcabile.
Încercarea ei de a recompune istoria muncii în Statele Unite, începând cu finalul secolului 18, a fost o adevărată muncă de detectiv, care s-a întins pe mai mult de trei decenii.
Opera sa fundamentală s-a concentrat pe un mister persistent: de ce, în ciuda progresului, diferențele de gen în muncă și salarizare continuă să existe?. La sfârșitul anilor 1970, Goldin a realizat că un personaj esențial lipsea din datele și studiile economice – soția și mama. Tinerele necăsătorite și femeile văduve apăreau în arhivele economice, însă cele soțiile erau complet eclipsate, din punct de vedere economic, de soții lor. Marea majoritate a statisticilor le ignorau, reliefând cel mult veniturile și profesiile „capului de familie”. Poveștile femeilor căsătorite erau „slab auzite” în sursele tradiționale, deoarece munca lor, adesea neînregistrată în statisticile oficiale ale Produsului Național Brut (PNB), rămânea invizibilă.
Asemenea unui detectiv în căutarea probelor, Goldin a pornit într-o misiune de a scoate la lumină aceste date ascunse. A descoperit că recensămintele de dinainte de 1940 erau imperfecte, omițând femeile care lucrau în afaceri de familie, ca administratoare de pensiuni sau muncitoare la domiciliu. Investigațiile sale au purtat-o în Arhivele Naționale, unde, într-o manieră demnă de un film, a fost invitată direct în depozite pentru a cerceta cutii neinventariate, descoperind o „mină de aur” de sondaje originale. Aceste documente conțineau informații extrem de valoroase și sincere despre practicile de angajare, inclusiv dacă firmele discriminau pe bază de rasă, dacă refuzau să angajeze femei căsătorite sau dacă plăteau bărbații căsătoriți mai mult decât pe cei singuri.
Alte descoperiri cruciale au venit din locuri neașteptate. Într-un dulap de la Universitatea din Pennsylvania, chiar sub nasul ei, a găsit mii de sondaje din 1951 ce detaliau istoricul profesional al femeilor în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial, permițându-i să înțeleagă mai bine ce s-a întâmplat în diversele perioade în care ocuparea femeilor a crescut brusc de la 5% la 70% și apoi s-a prăbușit la cotele precedente. Aceste date, adesea colectate manual chiar de ea, i-au permis să asculte poveștile nespuse ale femeilor și să contureze o imagine completă a evoluției forței de muncă feminine.
Cercetările Claudiei Goldin demonstrează că istoria economică este, în esență, o muncă de detectiv. Prin tenacitatea sa de a căuta dovezi acolo unde alții nu au făcut-o, ea a rescris istoria economică a secolului XX, oferind o perspectivă esențială asupra provocărilor și progresului femeilor în carieră și familie. Opera sa nu este doar o colecție de date, ci o cronică a transformărilor sociale, culturale și economice care continuă să modeleze lumea de astăzi.
pagina biografică Claudia Goldin pe site-ul Premiilor Nobel
Copyright pentru imagine: © Nobel Prize Outreach. Photo: Nanaka Adachi