CULTURA VIZUALĂ
„Ecleraj”. Construcție și Deconstrucție. O colecţie de lucrări semnate Cristian Dițoiu
Gabriela Robeci
Revista Cultura, SERIA A III-A, nr. 22 (578), 8 iunie 2017
EPAPER: http://revistacultura.ro/nou/2017/06/sumar-nr-22-2017/
PDF: http://revistacultura.ro/pdf/Cultura_578.compressed.pdf
Asemenea rezultatelor iterate în matematica fractală, o regulă de compoziție geometrică generează repetitivitatea formelor în picturile lui Cristian Dițoiu, transmise prin varierea în dimensiune, culoare sau material.
Lucrările din colecția „Ecleraj”, sub formula „construcției”, sunt pânze patrulatere pictate abstract, în care forma și culoarea creează o poezie a matematicii. Artistul utilizează proporțiile secțiunii de aur pentru a genera pătrate statice sau surprinse în cursul mișcării circulare în jurul axului propriu, transformându-se în forme romboidale. În cazul acestei arte nu este vorba nici de figurativ, nici de peisaj. Totul este redus la esență, la un abstract al culorilor și formelor marcate pe pânză. Sunt utilizate cele trei culori primare, care, amestecate, generează griuri colorate, mate și culori estompate, asemenea unei umbre pe zid. Albul este non-culoarea ce demarchează și înglobează limita pictată. Pe suprafața pânzei se pot identifica linii scrijelite delicat în pasta de culoare, ce, la rândul lor, delimitează contururi pătrate. Contrastul cald-rece utilizat are rolul de a plasa elementele geometrice pictate în culori calde în aproprierea privitorului, în timp ce culorile reci creează un plan mai îndepărtat. Expunerea pânzelor în formă de romb accentuează rolul centrifug și rotirea în jurul propriului ax. Geometria de culori nu se limitează la suprafața picturală. Aceasta își extinde aria de reprezentare înglobând golul, respectiv suportul alb al peretelui și conectându-se cu suprafața unei alte pânze. Grupate câte patru – aşa cum au fost prezentate, cu puţin timp în urmă, la Galeria Jecza din Timișoara –, încadrate în câte un pătrat sau romb, distanțate de așa natură încât albul zidului devine un element component al cromaticii artistice, formele pătrate se interconectează. Ceea ce surprinde – aşa cum s-a întâmplat la Galeria Jecza – este modul în care lucrările pot fi rearanjate, reinventate și pot schimba percepția vizuală în concordanță cu secțiunea divină ce generează forme infinite. Astfel, cea de-a doua formulă de expunere, „deconstrucția”, ilustrează o dominanță a formelor pictate răsfirate pe suprafața spațiului alb, întinzându-se în fâșii lungi dreptunghiulare. Formele pătrate, compuse din câte patru lucrări se sparg și se continuă cu umbra unui alt grup de patru pânze, fărâmat ulterior de pânze mai mici pătrate ce ies din limita geometrică. Senzația generată este una de ascensiune, ca și cum dintr-o formă patrulateră se desprind, se înalță și se fărâmă bucățile componente. Dreptunghiul capătă un rol mult mai important în „Eclerajul Deconstruit”. Indiferent dacă este plasată pe verticală sau pe orizontală, pânza dreptunghiulară creează forme ample și, utilizând albul zidului generează o suprafață picturală mult mai amplă, unindu-se cu alte lucrări, așa cum a fost cazul expoziției „Ecleraj Construit”.
„Ecleraj reprezintă îmbrăcarea unui perete, ce l-a impresionat în trecut”, era explicația oferită de Andrei Jecza pentru expoziția artistului Cristian Dițoiu de la Galeria Jecza din Timișoara. Expunerea a fost unică, alegându-se formula prezentării lucrărilor în două părți, o construcție și o deconstrucție expozițională. Iar în cadrul acestei expoziții duale a fost posibilă relevarea unei arte cu imixtiuni matematice și geometrice, care trimite spre minimalismul abstractului. Pata de culoare, raporturile și formele pictate de Cristian Dițoiu înglobează o filosofie recreativă, ce se rupe de figurativ, dar care reușește să stimuleze imaginativ o poveste a geometrismului. Lucrări care permit oricând o nouă construcţie, o nouă expunere, înglobând o nouă abordare curatorială.
Notă: Gabriela Robeci este masterandă la Istoria și Teoria Artei, Facultatea de Artă și Design, Timișoara