Istoricul Ioan Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, a publicat un detaliat articol cu titlul „De ce nu pot iubi românii Rusia”. Analiza începe cu iluzoriul tratat din 1711 al lui Cantemir cu Petru cel Mare, care ar fi scos Moldova de sub influență otomană și ar fi pus-o sub protectoratul Rusiei, ca provincie specială. Acel tratat nu a avut niciun efecte, dar, ulterior, Rusia a ocupat în repetate rânduri țările române, a dus războaie aici, iar anii de ocupație rusească, de fiecare dată, au fost extrem de grei pentru români. Ocupația a fost caracterizată de abuzuri, confiscări și violență. Mai mult, „protectoratul” rusesc s-a manifestat prin ruperea constantă a unor teritorii din România și alipirea lor la Rusia. Nu în ultimul rând, Rusia a forțat permanent (cu relativ succes în perioada cât a deținut controlul asupra României) slavizarea populației și eliminarea rădăcinilor latine, reducerea țării la rang de gubernie rusească sau de anexă sovietică.
Pe noi, rușii ne-au învrednicit mereu cu sudalme și cu un dispreț nemărginit. Când nu ne-au făcut slavi (ca să ne arate de ce trebuie să facem ca ei și să ținem cu ei), ne-au făcut „țiganii Romei”, ne-au falsificat în mod programatic istoria, contestându-ne originea, negându-ne latinitatea, creând etnii și popoare inexistente (volohii, moldovenii), obligându-ne să renunțăm la alfabetul latin, jefuindu-ne de bunurile noastre, intenționând să ne transforme în anexă agrară a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, un fel de Piață Comună a „Lagărului Socialist”). De câteva ori, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, rușii au vrut să ne invadeze, ca să ne oblige să ne „cumințim”.
IOAN AUREL POP
Articolul integral: