Un articol de Adrian Șoaită
antreprenor cultural, galerist și doctorand în management cultural
Tot mai puțini bărbați tineri citesc
Nu din lipsă de timp, ci dintr-o oboseală tăcută care a înlocuit curiozitatea cu derularea compulsivă a ecranului. O generație întreagă de bărbați pare să fi renunțat la cărți așa cum renunți la o prietenie veche, fără ceartă, dar cu o răceală lentă, aproape imperceptibilă. În America, doar 40% dintre bărbați au mai citit măcar o carte anul acesta. Restul? Se pierd în algoritmi, între clipuri de zece secunde și distracții care nu lasă niciun ecou interior.
Iar această tăcere a lecturii începe să se simtă. Tot mai mulți tineri bărbați nu se mai căsătoresc, nu mai ies, nu mai lucrează, nu mai știu ce vor. Depresia și izolarea cresc vertiginos. E ca și cum lumea digitală le-ar fi furat busola morală, dar și pe cea emoțională.
În acest context, un nou podcast american, „Old School”, vine ca o invitație la redescoperirea lecturii. Gazda lui, Shilo Brooks, profesor și director al Centrului Prezidențial George W. Bush, spune simplu: „Cititul îi poate salva.”
Pentru el, lectura nu e doar o activitate intelectuală, ci un act de reconstrucție interioară. Într-un eseu publicat pe platforma ”The Free Press”, Brooks scrie: „Tinerii bărbați nu mai înțeleg cât de profund le poate schimba viața cititul. Ei tânjesc după o viață mai plină de sens decât cea pe care le-o oferă drogurile digitale.”
Podcastul său se adresează, în mod deschis, acestor bărbați pierduți între fluxurile de conținut și propriile neîmpliniri. „Prea mulți dintre noi am încetat să mai citim”, spune Brooks. Iar datele îi dau dreptate: potrivit ”Publishers Weekly”, 88% dintre cluburile de lectură sunt formate exclusiv din femei. Literatura a devenit, fără să ne dăm seama, un spațiu feminin, iar bărbații, care odinioară se formau citind Tolstoi, Hemingway sau Camus, s-au retras în tăcere.
Brooks povestește că a avut trei figuri paterne. „De la al treilea am învățat că pot să-mi modelez viitorul căutând înțelepciune în paginile trecutului”, spune el. Într-o epocă în care masculinitatea este fie demonizată, fie caricaturizată, lectura devine din nou un act de maturizare, o formă de revenire la sine.
Fenomenul lipsei de lectură nu este doar o problemă culturală, e o criză identitară. Fără contact cu ideile mari, cu limbajul viu al literaturii, tinerii bărbați pierd un mod esențial de a se înțelege pe ei înșiși. Cărțile te obligă să te oprești, să reflectezi, să simți, iar asta contrazice brutal ritmul lumii de azi.
„Cărțile ne invită să trăim emoții neobișnuite și să gândim gânduri străine”, spune Brooks. „Ele ne antrenează empatia și ne diminuează singurătatea.”
De fapt, cred că acesta e miezul crizei masculine contemporane: nu lipsa puterii, ci lipsa introspecției. Nu lipsa curajului, ci absența tăcerii în care un bărbat poate citi, gândi și deveni.
Într-o lume în care majoritatea tinerilor bărbați își consumă energia în reacții rapide, un podcast despre cărți pare aproape o utopie. Dar poate tocmai de aceea funcționează. E o formă de rezistență împotriva superficialității, un refugiu pentru cei care vor să se regăsească.