Sari la conținut

Daniel Sur despre riscul ca Florența (la fel ca Dresda) să piardă clasarea Unesco

Pe pagina personală, Daniel Sur a scris despre riscul ca Florența, la fel ca Dresda, ar putea pierde statutul Unesco din cauza unei singure construcții fără autorizație (sau construită fără respectarea planului aprobat).

Daniel Sur:

Florența și „cubul negru”: când o clădire nouă poate costa un oraș statutul UNESCO

Pe locul fostului Teatro Comunale din Florența s-a ridicat un bloc de apartamente de lux cu o siluetă neagră, geometrică, vizibilă de pe malurile Arno-ului și de pe dealurile care înconjoară orașul. Presa italiană l-a numit deja „cubul negru”. UNESCO a declanșat o evaluare pentru a stabili dacă proiectul este compatibil cu statutul de patrimoniu mondial al centrului istoric al Florenței, înscris pe Lista Patrimoniului Mondial încă din 1982.

Miza depășește însă disputa estetică. Procurorii din Florența anchetează 15 persoane, printre care oficiali ai primăriei și ai autorității de protejare a patrimoniului, pentru suspiciuni de fals în acte, încălcarea normelor de urbanism și posibile depășiri ale înălțimii autorizate. Investigația urmărește întregul parcurs al proiectului, de la vânzarea terenului în 2013 până la finalizarea clădirii, în 2025.

Evoluția proiectului explică amploarea controversei. Prima variantă, semnată de arhitectul Marco Casamonti, prevedea o clădire placată cu piatră deschisă la culoare. A fost aprobată de primărie în 2018, dar respinsă de autoritatea de patrimoniu în 2020. Patru luni mai târziu, o versiune redesenată a primit aviz favorabil. Criticii susțin însă că imobilul construit diferă semnificativ de soluția care a stat la baza aprobărilor.

Precedentul există deja. În 2009, Dresda și-a pierdut statutul de patrimoniu mondial UNESCO după construirea podului Waldschlösschen, considerat incompatibil cu peisajul cultural protejat. Fostul director al Galeriilor Uffizi, Eike Schmidt, a invocat public acest exemplu în dezbaterea privind Florența.

În joc nu este doar soarta unei singure clădiri. Cazul Florenței readuce în prim-plan întrebarea cât de departe poate merge arhitectura contemporană într-un oraș istoric fără să-i altereze identitatea.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.