Mona Mitarca anunță un call for papers despre gentrificare la Revista de Sociologie, editată de Institutul de Sociologie al Academiei Române. Dincolo de cancanul cotidian, tema gentrificării Bucureștiului – oraș de-gentrificat timp de decenii și având un nucleu urban în bună măsură părăsit și ruinat – este una de maximă actualitate. „Scandalul” Mița Biciclista versul Merdenele are astfel ocazia să se transforme într-o dezbatere reală și într-o colecție de studii care să contureze perspectivele reale, pragmatice și previzibile pentru dezvoltarea urbană în cartierele vechi.
Anunțul Institutului de Sociologie:
Comitetul editorial al Revistei Române de Sociologie invită cercetătorii și specialiștii interesați să contribuie la numărul special 1–2/2027:
„Orașe performative: Gentrificare, practici culturale și autoreprezentare urbană în spațiul urban contemporan”
Această ediție specială își propune să deschidă o conversație critică despre viața socială în schimbare a Bucureștiului și despre modurile în care spațiul urban funcționează din ce în ce mai mult ca un teritoriu al performanței, aspirației, distincției și contestării.
- Coordonator număr: Monica Mitarcă
- Termen-limită pentru trimiterea rezumatelor: 15 octombrie 2026
- Termen-limită pentru trimiterea articolelor: 30 noiembrie 2026
- Notificarea acceptării: 15 ianuarie 2027
- Publicarea numărului: aprilie 2027
- Contact: revista@insoc.ro; monamitarca@yahoo.com
Numărul special este dedicat transformării orașelor contemporane prin practici culturale emergente, consum urban și noi forme de vizibilitate și autoreprezentare în spațiul public. Sunt invitați să contribuie cercetători, sociologi, manageri culturali, arhitecți, teoreticieni ai artei și urbanismului, activiști și specialiști din domenii conexe.
În ultimele decenii, ca urmare a unor modificări ale locuirii datorate turismului, marile orașe au trecut prin procese accelerate de reconfigurare spațială și rebranding simbolic. În București, de exemplu, zone precum Calea Victoriei – în special în weekendurile pietonale – au devenit fundalul unor noi practici cultural-urbane ale vizibilității și apartenenței performative. Cafenelele, magazinele de gelaterie artizanală din jurul Pieței Romane și locații precum Casa Mița Biciclista funcționează din ce în ce mai mult nu doar ca facilități urbane, ci și ca infrastructuri simbolice de diferențiere socială, validare a stilului de viață și acumulare de capital cultural.
Acest număr special își propune să exploreze modul în care cultura urbană contemporană (din București și din alte orașe, din România și din străinătate) remodelează relațiile dintre spațiul public, identitatea de clasă, managementul cultural și autoreprezentare. Suntem interesați în mod special de tensiunile dintre revitalizarea urbană și perturbarea cotidiană: dintre producția de capital social și experiența excluziunii, a congestiei, a spectacolului sau a alienării în rândul rezidenților pe termen lung.
Acest număr al revistei își propune să adune contribuții empirice, teoretice și interdisciplinare care abordează Bucureștiul ca un loc unde cultura, consumul și identitatea urbană se intersectează în moduri din ce în ce mai vizibile și contestate.
Subiectele sugerate includ (dar nu se limitează la):
- Gentrificarea și reînnoirea urbană simbolică a orașelor
- „Orașul Instagramabil” și consumul urban performativ
- Managementul cultural și guvernarea spațiilor de agrement urbane
- Pietonalizarea de weekend și politica spațiului public
- Auto-reprezentare, vizibilitate și stiluri de viață urbane
- Practici de consum și estetica apartenenței
- Cultura cafenelei, gastronomia de tip boutique și noi identități ale clasei de mijloc
- Branding urban și comercializarea autenticității
- Rețelele sociale și producerea dezirabilității urbane
- Locuitori, zgomot, aglomerare și conflicte privind spațiul urban
- Capital cultural și distincție spațială în orașele post-socialiste
- Viața de noapte, economiile de agrement și excluziunea simbolică
- Transformarea clădirilor de patrimoniu în situri culturale de prestigiu
- Bucureștiul ca spectacol: evenimentificare, turism și performanță urbană
- Ierarhii informale, economii de prestigiu și semnalizare a statutului în oraș
- Încurajăm în special propunerile care implică sociologia urbană critică, studiile culturale, antropologia, geografia, studiile media și politica urbană.
Posibile întrebări de cercetare/teme
- Cum contribuie practicile contemporane de agrement la reproiectarea simbolică a Bucureștiului?
- În ce moduri experiențele urbane curatoriate produc legitimitate socială și diferențiere culturală?
- Cum sunt transformate spațiile publice în scene pentru auto-performanță și validare socială?
- Ce forme de excluziune sau strămutare însoțesc „locurile-unde-să-fii-văzut” emergente ale Bucureștiului?
- Cum modelează strategiile de management cultural imaginarul urbane și modelele de consum?
- Pot spațiile urbane pietonale și cele orientate spre evenimente să încurajeze comunitatea și în același timp să contribuie la fragmentarea socială?
Invităm autorii să ne trimită:
- Articole de cercetare complete
- Studii comparative
- Intervenții etnografice
- Eseuri de sociologie vizuală
- Contribuții teoretice
- Comentarii critice scurte
- Recenzii de carte realizate asupra unor seminale recente în domeniu
Contribuțiile pot fi redactate în română, engleză sau franceză și trebuie să fie originale, nepublicate anterior. Rezumatele vor avea 300–500 de cuvinte, iar articolele complete, 6.000–8.000 de cuvinte. Titlul, rezumatul și cuvintele-cheie vor fi prezentate în toate cele trei limbi, indiferent de limba articolului. Stilul de citare solicitat este APA.
Rezumatele și articolele vor fi trimise la revista@insoc.ro și monamitarca@yahoo.com.
Ghidul pentru autori este disponibil aici:
[https://www.revistadesociologie.ro/con…/ghid-pentru-autori]