Sociologul Petre Aldea a făcut o comparație între gradul de alfabetizare din țările române și cel din vestul Europei în diverse perioade de timp pe parcursul a cinci secole.
Principalele date indică un decalaj semnificativ, totuși mic, în Evul mediu târziu, când alfabetizarea în statele atlantice era de 5-10%, iar în spațiul românesc de 1%. Situația s-a menținut (cu evoluții minore) până în epoca Reformei, când media în Occident a urcat rapid spre 25% (Anglia și Olanda ajungând la 50% din populație alfabetizată). Țările Române s-au blocat la 5-7%.
De precizat că multe dintre aceste cifre sunt estimări, susținute de ample studii academice, dar care nu au totuși în spate un recensământ. Asemenea instrumente apar abia în secolele 19 și 20. Autorul atrage atenția și că unele medii au fost calculate nominal, fără ponderare demografică. Găsiți datele și precizările metodologice mai jos.
La finalul secolului 19, țările occidentale aveau un grad de alfabetizare de 75-90% Pentru România, prima măsurare sociologică este din 1899 și consemna o medie de 22% știutori de carte, cu o pondere mult mai mică în mediul rural. Abia recensământul din 1912 consemnează un grad de alfabetizare de 39,2%. La acea dată, sistemul public de educație exista în România de 80 de ani (fiind introdus prin Regulamentele Organice, 1831-32) și învățământul rural de aproape cinci decenii. Totuși, în mediul rural alfabetizarea era de doar 10-15%. Cifre mai mari erau în orașe, unde populația era cosmopolită.
Decalajul față de nord-vestul european e de ordinul a 250 de ani. Față de sudul catolic, de ordinul a 30-50 de ani.
Aldea Petru
Toate aceste date se referă la alfabetizarea propriu-zisă, respectiv analfabetism, și nu includ analfabetismul funcțional.
Citește articolul integral și comentariile:
