Bienala de la Veneția din acest an a avut momente tensionate în pregătirea, selecția și deschiderea ei, totuși reprezintă un moment de referință pentru arta și artiștii din România.
Expoziția cu care țara noastră este reprezentată în acest an este „Black Seas – Scores for the Sonic Eye”. În Giardini della Biennale, ea este deschisă până pe 22 noiembrie 2026.
Dar o altă prezență importantă este cea a lui Belu-Simion Făinaru, artist israelian de origine română și care în trecut a reprezentat România la Bienală. În acest an, el reprezintă Israelul.
Belu-Simion Făinaru este un artist vizual contemporan, sculptor și curator de origine română, stabilit la Haifa, Israel. Memoria și trauma reprezintă una dintre temele sale major. Reprezentând Israelul la cea de-a 61-a Bienală de la Veneția din 2026 cu instalația „Rose of Nothingness” – o piscină reflectorizantă, întunecată, menită să amintească vizitatorilor că „viața, precum arta, nu este creată prin acumulare sau exces, ci prin ascultarea a ceea ce lipsește, a ceea ce este încă în devenire” – el a mai reprezentat România la Bienala de la Veneția (2019, în cadrul proiectului colectiv „Unfinished Conversations on the Weight of Absence”) și a participat la Documenta IX (Kassel).
Laureat al Premiului Israel, cea mai înaltă distincție națională, practica sa îmbină sculptura și instalația cu tradiții mistice iudaice, în special cabala, explorând teme complexe precum identitatea, memoria, istoria, teritoriul, apartenența și alienarea. Lucrările sale au fost expuse în muzee de prestigiu: Muzeul Israel din Ierusalim, SMAK Gent, M HKA Antwerpen, Muzeul de Artă Modernă din Bruxelles, Wilhelm Lehmbruck Museum Duisburg, Muzeul de Artă Modernă Saitama (Japonia).
Promotor activ al coexistenței și dialogului intercultural, a fondat Bienala Mediteraneană de Artă Contemporană (din 2008) și AMOCA – Muzeul de Artă Contemporană din Sakhnin (2015), prima instituție de acest fel dedicată coexistenței arabo-evreiești prin practici artistice incluzive. Programul său educațional „Encounters” reunește tineri evrei și arabi (musulmani, creștini, druzi, beduini), profesori și educatori din comunități diverse, utilizând arta ca instrument de construire a păcii, toleranței și non-violenței.
Ca profesor la Universitatea din Haifa, unde corpul studențesc include atât studenți arabi, cât și evrei, coordonează programul intercultural „Space for Change”, extins dincolo de campus pentru a angaja tineri din ambele comunități în spații sigure de dialog, creativitate și schimb intercultural semnificativ, combatând rasismul și consolidând valorile democratice.
În contextul controverselor recente privind participarea Israelului la Veneția, în timp ce sute de artiști și curatori au cerut excluderea țării din eveniment din cauza bombardamentelor din Gaza, Făinaru a respins boicoturile culturale, afirmând: „Ca artist, nu susțin boicoturile culturale. Cred în dialog și schimb, mai ales în vremuri provocatoare. Arta prosperă prin deschidere.” Conform rapoartelor, el a acuzat Bienala de „discriminare rasială” și „antisemitism”, amenințând cu acțiuni legale. Poziția sa rămâne una fermă: menținerea spațiilor de schimb artistic chiar și în vremuri de conflict profund, prin credința că arta poate transcende politica regională și poate construi punți între comunități divizate.
Articolul este ilustrat cu o imagine a instalației „Rose of Nothingness”, preluată de pe pagina personală a sculptorului.