Sari la conținut

Eurostat: Ponderea tinerilor cu studii superioare pe regiuni. Care este situația în România?

În 2025, 44,8% dintre persoanele de 25-34 de ani din Uniunea Europeană aveau un nivel terțiar de educație, adică studii de tip ISCED 5-8, de la ciclu scurt până la doctorat. Valoarea este foarte aproape de ținta UE pentru 2030, de cel puțin 45%. Media ascunde însă diferențe mari între regiuni, iar România se află la capătul inferior al clasamentului european.

Scara diferențelor în Europa

Datele Eurostat, publicate la nivel de regiuni NUTS 2, arată un interval foarte larg. Cea mai ridicată pondere a tinerilor cu studii superioare este în regiunea capitalei Lituaniei, Sostinės regionas, cu 77,4%. Urmează Île-de-France, cu 72,7%, și regiunea Eastern and Midland din Irlanda, cu 70,4%. La polul opus se află Mayotte, teritoriul francez de peste mări, cu 14,3%, urmat de două regiuni românești, Sud-Est, cu 16,4%, și Sud-Muntenia, cu 16,7%. Clasamentul ia în calcul doar regiunile din statele membre UE, deși harta include și date din țările EFTA și din cele candidate.

Între prima și ultima regiune din clasament diferența este de 63,1 puncte procentuale. Raportul dintre Sostinės regionas și Sud-Est este de aproximativ 4,7 la 1. Cu alte cuvinte, în regiunea lituaniană cu cea mai ridicată pondere, aproape trei din patru tineri au absolvit o formă de învățământ superior, iar în Sud-Est și Sud-Muntenia aproximativ unul din șase.

România pe hartă

Pe hartă, România apare aproape în întregime în cea mai joasă categorie de valori, cea cuprinsă între 14,3% și 27,0%. Cele șapte regiuni de dezvoltare din afara capitalei se încadrează în acest interval, iar Sud-Est și Sud-Muntenia sunt printre cele mai scăzute valori din toată Uniunea. Față de media europeană de 44,8%, Sud-Estul se află cu 28,4 puncte procentuale mai jos, iar Sud-Muntenia cu 28,1 puncte.

Situația nu este nouă. În ediția anterioară a anuarului regional Eurostat, bazată pe datele din 2024, România avea 6 dintre cele 7 regiuni cu cele mai mici ponderi din UE. Cele mai scăzute valori erau atunci în Sud-Muntenia (15,3%), Sud-Est (15,8%) și Sud-Vest Oltenia (17,1%). Tot în 2024, șapte din cele opt regiuni românești se aflau printre cele 24 de regiuni europene cu o pondere sub 26,5%. Singura excepție era București-Ilfov.

În rezumat, deși ponderea rămâne cea mai mică din Europa, totuși, față de ediția precedentă, există creșteri care trebuie remarcate.

Capitala: peste media țării, dar nu în prima grupă europeană

București-Ilfov este singura regiune a României care iese din categoria cea mai joasă. Ponderea este în intervalul 45-49%, deci în jurul țintei europene pentru 2030 și cu mult peste restul țării. Diferența dintre capitală și celelalte regiuni românești este una dintre cele mai ample dintre regiunile unui același stat membru.

Poziția capitalei se vede mai bine în context european. Mai multe capitale ating valori de peste 57,5%, pragul de la care harta marchează categoria superioară: Vilnius, Paris, Dublin, Varșovia, Bruxelles, Madrid, Copenhaga și altele. Eurostat observa, pentru 2024, că cele 25 de regiuni din această categorie includ capitalele a unsprezece state, între care nu se numără România. București-Ilfov se află așadar peste media națională și în apropierea țintei UE, dar sub regiunile capitalelor cu cele mai ridicate ponderi din Europa.

Ce spune analiza Eurostat

Eurostat notează că regiunile cu cele mai mici ponderi sunt, de regulă, rurale sau izolate, cu sectoare agricole mari și oportunități limitate de angajare înalt calificată. În multe dintre ele, formarea profesională ocupă un loc important, iar tinerii intră pe piața muncii prin ucenicie sau cursuri de calificare, nu prin studii superioare. Regiunile din vârful clasamentului, precum capitalele și centrele economice, sunt descrise drept zone cu efect de atracție, datorită universităților, locurilor de muncă și infrastructurii de cercetare și inovare.

Aceeași logică se vede și în datele despre părăsirea timpurie a școlii. În 2024, regiunea Sud-Est avea una dintre cele mai ridicate ponderi din UE (peste 20%), iar România avea cinci regiuni cu rate de peste 15%. Eurostat leagă, în general, ratele ridicate din regiunile periferice de plecarea tinerilor către alte zone, pentru continuarea studiilor sau pentru muncă.

Migrația internă și externă schimbă cifrele

Indicatorul nu măsoară câți tineri au absolvit studii superioare în regiunea respectivă, ci câți dintre cei care locuiesc acolo la momentul sondajului au o astfel de diplomă. Eurostat precizează explicit că unele persoane din grupa de vârstă își pot fi încheiat studiile în altă regiune decât cea în care locuiesc la momentul anchetei. Datele provin din ancheta forței de muncă, care acoperă persoanele din gospodării private aflate în regiune la data interviului.

Pentru România, aceasta înseamnă că cifrele regionale reflectă și fluxurile de populație. Absolvenții din Sud-Est, Sud-Muntenia sau Nord-Est care se mută la București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara sunt numărați acolo unde locuiesc după absolvire, nu în regiunea de origine. Cei care pleacă în străinătate, la studii sau la muncă, nu intră în eșantionul regiunii de unde au plecat. Pe de altă parte, capitala beneficiază de migrația internă a tinerilor care studiază sau se angajează acolo, ceea ce contribuie la ponderea mai ridicată din București-Ilfov.

Ținta europeană și drumul rămas

Ținta UE pentru 2030 este ca cel puțin 45% dintre tinerii de 25-34 de ani să aibă studii terțiare. Eurostat arată că, în 2024, mai mult de o treime dintre regiunile europene (84 din 242) atinseseră deja acest prag. În România, în 2025, doar regiunea capitalei se apropie de el. Pentru celelalte șapte regiuni, distanța față de țintă este de ordinul a 18-30 de puncte procentuale, iar față de regiunile din vârful clasamentului european, de peste 50 de puncte.

Sursa datelor: Eurostat, setul de date edat_lfse_04 (nivel de educație terțiar, persoane de 25-34 de ani, regiuni NUTS 2, 2025). Context și interpretare: Eurostat, Education and training statistics at regional level, Eurostat regional yearbook 2025 (date din 2024). Valorile pentru regiunile românești, altele decât Sud-Est și Sud-Muntenia, au fost citite din intervalele de culoare ale hărții Eurostat, nu din valori exacte.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.