O comparație interesantă – Câte ore de film HD ar putea fi stocate în creierul diverselor vietăți – a fost publicată pe Facebook de Alex Toader.
Așa cum precizează și autorul, cifrele se referă la o capacitate echivalentă, întrucât memoria biologică funcționează radical diferit de cea digitală. În plus, chiar și în termeni de digital, aceste numere pot avea cu totul și cu totul alte valori în funcție de format și compresie, menținând același standard HD. Prin urmare, datele trebuie privite cu rezervă, ele fiind doar o comparație utilă înțelegerii, nu o expresie științifică.
| Specie | Neuroni corticali (miliarde) | „Video HD” teoretic (ore) | Observație |
|---|---|---|---|
| Om | 16 | ~10.000.000 | Capacitate enormă pentru memorie complexă și abstractă |
| Cimpanzeu | 6 | ~3.750.000 | Memorie socială și spațială foarte bună |
| Macac | 1 | ~625.000 | Capacitate practică pentru teritoriu și rutine |
| Delfin (bottlenose) | 5–6 | ~3.750.000 | Memorie socială impresionantă, inteligență mare |
| Balena cu cocoașă | 2–3 | ~1.250.000 | Memorie spațială și socială bună, nu la nivel uman |
| Elefant | 5.6 | ~3.500.000 | Memorie spațială și socială impresionantă |
| Pisică | 0.3 | ~187.500 | Bună pentru vânătoare și navigare |
| Soarece | 0.016 | ~10.000 | Memorie simplă, pe termen scurt, instinctuală |
| Muscă | 0.0001 | ~50 | Capacitate foarte mică, doar comportamente simple |
| Albina | 0.001 | ~62 | Navigare și comunicare cu stupul |
Fact check:
Corelația dintre neuroni și capacitatea memoriei:
Există o corelație clară și directă între numărul de neuroni corticali și capacitatea de memorie estimată. Cu cât o specie are mai mulți neuroni, cu atât capacitatea memoriei este mai mare. Hardware-ul biologic (numărul de neuroni) este un factor fundamental pentru inteligență și capacitate cognitivă.
Ierarhia Inteligenței:
Tabelul plasează omul în vârf, cu cei mai mulți neuroni (16 miliarde) și cea mai mare capacitate de memorie, ceea ce corespunde cu poziția noastră recunoscută în regnul animal. Următoarele sunt marile mamifere sociale și inteligente:
Cimpanzeii, delfinii și elefanții au un număr apropiativ de neuroni (5-6 miliarde), ceea ce se reflectă în abilitățile lor sociale complexe, memoria de lungă durată și capacitatea de a învăța.
Maimuțele (reprezentate de macac) servesc ca un punct de referință intermediar, cu o capacitate cognitivă semnificativă dar mai limitată.
Animalele domestice precum pisica au o capacitate mult mai mică, adecvată pentru nevoile lor de vânător și navigator solitar.
Rozătoarele (soarecele) și insectele (albina, musca) se află la baza scării, cu capacități cognitive dedicate aproape exclusiv supraviețuirii de bază și comportamentului instinctual.
Limitările analogiei
O asemenea analogie este o simplificare majoră și poate fi privită doar ca referință inteligibilă. În realitate, memoria și inteligența nu implică doar cantitatea de informație stocată, ci și:
Calitatea și abstractizarea: Oamenii nu stochează amintiri ca un videoclip RAW, ci le procesează, le abstractizează (în idei, concepte, emoții) și le leagă într-o rețea semantică complexă.
Procesarea: Inteligența constă în capacitatea de a prelua, procesa și utiliza eficient informațiile, nu doar de a le stoca. Un computer cu un hard disk uriaș, dar cu un procesor slab nu este inteligent.
Tipuri de memorie: Memoria biologică este diferită de cea digitală nu doar prin tehnicile de stocare și arhitectură, ci și prin funcționalitate. Dacă un computer codifică și depozitează procedurile în același mod în care stochează și obiectele, nu la fel stau lucrurile și în cazul memoriei biologice. Prin analogia propusă, datele din tabel se referă la memoria episodică (amintiri). Alte tipuri, cum ar fi memoria procedurală (cum se face ceva) sau memoria de recunoaștere, pot funcționa după principii ușor diferite.