Studii și cercetări: Populismul strategic în interpelările parlamentare din România
Aurelian Giugăl și Sergiu Gherghina au publicat recent în revista Party Politics un studiu referitor la instrimentalizarea populismului în Parlamentul României. Sub titlul „The strategic use of populism in parliamentary questions: Evidence from Romania”, lucrarea analizează modul în care deputații români folosesc retorica populistă în întrebările scrise adresate guvernului, ca strategie de vizibilitate și poziționare ideologică.
Bazându-se pe un set de date ce cuprinde peste 5.000 de interpelări parlamentare din perioada 2008–2020, autorii identifică tipare de utilizare a discursului populist — în special apeluri anti-elitiste și centrate pe „vocea poporului”. Studiul arată că acest tip de retorică este mai frecvent folosit de parlamentari din opoziție, cu resurse limitate, care urmăresc atenția mediatică.
Această cercetare aduce o contribuție valoroasă la literatura despre populismul instituțional, demonstrând că strategiile populiste se manifestă chiar și în cadrul formal al democrației parlamentare. România devine astfel un studiu de caz relevant pentru înțelegerea adaptării populismului în contextul post-comunist.
Articolul integral este disponibil pe SAGE, împreună cu linkuri către studii conexe despre populismul european și comportamentul legislativ.
sau în variantă PDF/ePub: https://journals.sagepub.com/doi/reader/10.1177/13540688251387098
Abstract:
The recent appeal of the radical right among Romanian emigrants goes against previous findings suggesting that emigrants are generally less inclined to vote for such political candidates. To understand why some emigrants support the radical right, this study focuses on the institutional characteristics of countries of residence. We use an original dataset of the aggregate voting patterns of Romanian emigrants in 44 countries around the world where at least 100 people voted. We focus on the four most recent elections in which the radical right gained prominence: the 2020 and 2024 national legislative elections, and the 2024 and 2025 presidential elections. The results show that the highest support comes from countries with high levels of democracy, those with large communities of Romanian emigrants, and those which are relatively close to Romania. Other variables, such as the presence of the radical right in the politics of the countries of residence or economic indicators, have no effect.
Atractivitatea recentă a dreptei radicale în rândul emigranților români contrazice constatările anterioare, care sugerau că aceștia sunt, în general, mai puțin înclinați să voteze pentru astfel de candidați. Pentru a înțelege suportul pentru dreapta radicală al unora dintre emigranți, acest studiu se concentrează pe caracteristicile instituționale ale țărilor de reședință. Folosim un set original de date privind modelele agregate de vot ale emigranților români din 44 de țări din întreaga lume, unde au votat cel puțin 100 de persoane. Ne axăm pe cele patru alegeri recente în care dreapta radicală a câștigat proeminență: alegerile legislative naționale din 2020 și 2024, precum și alegerile prezidențiale din 2024 și 2025. Rezultatele arată că cel mai ridicat sprijin vine din țări cu niveluri ridicate de democrație, din cele cu comunități mari de emigranți români și din cele relativ apropiate geografic de România. Alte variabile, cum ar fi prezența dreptei radicale în politica țărilor de reședință sau indicatorii economici, nu au niciun efect.