„În țări de pe toate continentele, s-a deschis un decalaj ideologic între tinerii bărbați și tinerele femei. Zeci de milioane de oameni care împart aceleași orașe, locuri de muncă, săli de clasă și chiar locuințe nu mai văd lumea în același fel”, scrie Mihai Răzvan Moraru într-un articol de Facebook, publicat și pe Republica.ro.
Articolul explorează ruptura tot mai vizibilă dintre tinerele femei și bărbații tineri în raport cu democrația liberală, evidențiind un gender gap politic profund. Tinerele femei rămân în general atașate valorilor liberale, susținând drepturile omului, egalitatea și incluziunea, în timp ce tot mai mulți bărbați tineri se îndreaptă spre ideologii radicale de dreapta, atrase de discursuri autoritare, naționaliste și anti-sistem. Această polarizare reflectă nu doar diferențe de experiență socială, ci și o criză de reprezentare și sens, în care democrația liberală pare să nu mai ofere răspunsuri convingătoare pentru o parte din tineri. În locul unui consens democratic, se conturează o confruntare între două viziuni antagonice asupra lumii, alimentată de rețele sociale, anxietăți economice și eșecul instituțiilor de a construi un viitor comun. Generația Z nu respinge politica, ci o reconfigurează în funcție de traumele și aspirațiile proprii, iar dacă democrația liberală nu reușește să se reinventeze, riscă să devină irelevantă pentru o parte tot mai mare a noii generații.
Analiza include și un grafic realizat de Financial Times care evidențiază situația din mai multe țări:
Graficul evidențiază o creștere accentuată a decalajului ideologic între tinerii bărbați și femei (18-29 ani) în Coreea de Sud, SUA, Germania și Regatul Unit, măsurat ca diferența netă între procentajul liberal minus conservator. Femeile au devenit tot mai liberale (până la +40 în Coreea și UK), în timp ce bărbații tind spre conservatorism sau stagnare (până la -20 în Coreea și Germania), cu o divergență vizibilă după 2010. Trendul, influențat posibil de factori sociali și culturali, a ajuns la 30-40 puncte în 2020, persistând și extinzându-se în 2025 la domenii precum imigrația și relațiile. Sursele includ: Daniel Cox (Survey Center on American Life), Gallup Poll Social Series, FT analiza General Social Surveys și British Election Study, ajustate pentru trenduri populaționale; graficul este realizat de John Burn-Murdoch (@jburnmurdoch), © Financial Times (ianuarie 2024), cu actualizări din sondaje recente (2025).
Aceleași informații apar în mai multe analize și cercetări recente, fie rapoarte ale unor institute de cercetare sau analize academice.
Brookings Institution arată că tinerii bărbați se îndepărtează de valorile liberale, în timp ce femeile tinere devin tot mai progresiste. În alegerile din SUA, diferența de susținere pentru candidații democrați între sexe a crescut semnificativ.
Unul dintre cele mai relevante este studiul global realizat de Ipsos în colaborare cu Global Institute for Women’s Leadership de la King’s College London, care analizează percepțiile despre egalitatea de gen în rândul generațiilor tinere din 31 de țări. Rezultatele arată că, deși generația Z este adesea percepută ca progresistă, bărbații tineri manifestă o rezistență mai mare față de implicarea în cauze legate de egalitatea de gen, în timp ce femeile tinere se identifică mai frecvent cu valorile liberale și feminismul.
Consiliul Europei a publicat raportul „Les jeunes et la politique” care analizează transformările în comportamentele politice ale tinerilor europeni, subliniind rolul diferențelor de gen în radicalizare și dezangajare democratică. LINK (PDF)
În România, studiul PulseZ 2024 realizat de MKOR Research și Romanian Business Leaders oferă o imagine detaliată asupra valorilor, comportamentelor și motivațiilor generației Z. Deși nu se axează exclusiv pe diferențele de gen, evidențiază o tendință clară: femeile tinere sunt mai implicate în activism social și preocupate de sustenabilitate, în timp ce bărbații tind să manifeste o orientare mai pragmatică și uneori sceptică față de discursurile progresiste. LINK