Sociologii Sergiu Mișcoiu (UBB) și Sergiu Gherghina (Universitatea din Glasgow) au realizat un amplu sondaj în diaspora încercând să afle de ce extrema dreaptă a reușit creșteri importante în acel spațiu în ultimele alegeri. Rezultatele sondajului au fost publicate în „Ethnicities” (Sage).
Un amplu interviu acordat de Sergiu Mișcoiu lui Marian Udrea (News.ro), accentuează rezultatele surprinzătoare ale cercetării.
Până la o treime dintre votanții din diaspora ai candidaților extremiști consideră că „sunt prea mulţi români în localitatea de unde sunt eu” și „vor să trântească uşa-n nas altora care ar dori să le păşească pe urme“, este una dintre concluziile absolut surprinzătoare.
Matei Udrea
O analiză aprofundată a votului de protest și a identității naționale
Relevanța studiului și contextul electoral
Există foarte puține informații despre de ce emigranții susțin populiștii de dreapta radicală în țările lor de origine, Cercetarea celor doi sociologi acoperă astfel un gol major în literatura de specialitate. Folosind interviuri semi-structurate cu 33 de emigranți români realizate la scurt timp după alegeri (decembrie 2024 – ianuarie 2025), studiul oferă o perspectivă calitativă aprofundată asupra preferințelor politice ale românilor din afara granițelor.
Alegerile din 2024 din România au arătat o pondere mai mare a voturilor din străinătate pentru trei partide populiste de dreapta radicală (AUR, S.O.S. România și Partidul Tinerilor – POT) și pentru candidații lor prezidențiali. Discursurile acestor actori politici au fost naționaliste, suveraniste, conservatoare, cu accente religioase și anti-europene. În diaspora, Călin Georgescu (candidat independent, asociat cu POT) a obținut aproximativ 43% din voturi, iar George Simion (liderul AUR) aproximativ 12%.
Principalele motivații ale votului din diaspora
Analiza tematică a identificat trei factori cheie care au stat la baza sprijinului electoral al emigranților pentru dreapta radicală:
- Votul de protest/Anti-sistem: Acesta a fost factorul determinant major. Votanții și-au exprimat nemulțumirea cronică față de establishment-ul politic, perceput ca sub-performant și corupt, care nu a reușit să introducă reformele necesare. Mulți participanți au acuzat elitele politice, în special coaliția PSD-PNL și președintele în funcție, pentru condițiile care i-au forțat să emigreze. Emigranții au văzut în partidele de dreapta radicală o alternativă credibilă la sistem. O dorință frecvent menționată a fost restaurarea rolului poporului în procesul decizional, fiind percepută o confiscare a deciziilor de către partidele mari.
- Căutarea identității naționale și a spiritualității: Al doilea motor principal al votului a fost legat de nostalgia pentru o națiune idealizată. În loc să perceapă migrația ca pe o amenințare la adresa identității (conform altor studii), emigranții români au adoptat o abordare proactivă, căutând să-și consolideze identitatea prin alegerea candidaților care subliniau valorile culturale și religioase. Această căutare a fost intensificată de sentimentul că au ratat „măreția României“ și că au fost forțați să plece din țară de elitele „incompetente și corupte”. Spiritualitatea a apărut ca temă centrală, adesea combinată cu charisma liderilor.
- Atitudini suveraniste blânde și eurosceptice (în măsură semnificativ mai mică): Sprijinul a fost determinat într-o măsură mult mai mică de suveranismul blând și de criticile personale aduse UE. Aceste critici nu erau îndreptate împotriva proiectului european în sine – mulți fiind conștienți că ieșirea din UE ar însemna pierderea oportunităților lor – ci reflectau percepția că România era tratată cu condescendență și lipsă de respect, simțindu-se cetățeni de mâna a doua (de exemplu, din cauza întârzierii admiterii complete în Spațiul Schengen).
Diferențe relevante între electoratele lui George Simion și Călin Georgescu
Studiul a identificat diferențe clare între votanții celor doi candidați în ceea ce privește viziunea asupra religiei și a securității naționale.
| Criteriu de Diferențiere | Electoratul George Simion (AUR) | Electoratul Călin Georgescu (POT/S.O.S. România) |
|---|---|---|
| Identitate națională și religioasă | Viziune tradițională și unificatoare, apropiată de cea proiectată de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Simion a fost perceput ca un „adevărat creștin-ortodox român” și un mesager al „naționalismului luminat”. | Viziune esențialistă și radicală, considerând românii drept „națiunea aleasă”. Au manifestat o religiozitate mai radicală, apropiată uneori de neo-protestantism, sau sincretism (cu referiri la dacism, ezoterism și lupta împotriva forțelor malefice). Georgescu a fost văzut ca un „Salvator mult așteptat” sau „unul dintre profeții lui Dumnezeu”. |
| Securitate și NATO | Atitudine prudentă și echilibrată. Votanții au dorit păstrarea autonomiei, dar și continuarea apartenenței la NATO (considerată mai sigură, având în vedere că „rușii sunt mai periculoși decât occidentalii”). Au susținut o „cale de mijloc” care să refuze supunerea oarbă față de ordinele Americii. | Atitudine radicală și suveranistă. Votul a fost motivat de frica acută de a fi târâți în război pentru Ucraina. Au considerat că Georgescu era singurul care putea preveni acest lucru, sprijinind proiectul său de a „îngheța bazele NATO din România”, pentru „a nu mai provoca Rusia”. |
În concluzie, deși retorica populistă de dreapta radicală a folosit canale eficiente precum rețelele sociale (TikTok) pentru a ajunge la public, votul emigranților români în 2024 a fost fundamentat pe o combinație puternică de frustrare de lungă durată față de eșecurile establishment-ului și o viziune romanticizată și nostalgică asupra națiunii, intensificată de naționalismul la distanță. Aceste descoperiri adaugă nuanțe importante la înțelegerea modului în care cetățenii nerezidenți își canalizează nemulțumirea politică.
vezi și