Sondajul Barometrul Informat.ro-INSCOP Research din martie 2026 relevă o susținere masivă a reformei administrativ-teritoriale în România, reflectând un consens larg în rândul populației. Aproape 6 din 10 români cred că o astfel de reformă, inclusiv comasarea localităților sau crearea de regiuni cu mai multe județe, ar îmbunătăți semnificativ calitatea serviciilor publice.
Această poziție majoritară transcende în mare măsură preferințele politice, implicând un sprijin transpartinic notabil, chiar dacă există mici variații între grupuri. Indiferent de afilierile ideologice, românii văd în reformă o soluție pragmatică la ineficiențele administrative de peste 50 de ani, semnalând o maturitate civică în fața necesității modernizării.
Rezultatele indică o tendință ascendentă față de mai 2024, subliniind urgența și popularitatea schimbării.
Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că reforma administrativ-teritorială beneficiază de o majoritate stabilă de susținere, iar faptul că sprijinul se menține chiar și atunci când este menționată explicit comasarea localităților indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației. De asemenea, acceptarea ideii de regiuni care să unească mai multe județe confirmă că o parte importantă a opiniei publice este deschisă unor formule de reorganizare mai ample ale statului. În ansamblu, sondajul INSCOP surprinde existența unei ferestre de legitimitate pentru reforma administrativ-teritorială.
Remus Ștefureac
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research
Ediția a VIII-a, martie 2026
Capitolul 5: Reforma administrativă
Acord reforma administrativ-teritorială
59.3% dintre participanții la sondaj (față de 58.1% în mai 2024) consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 36.5% cred că nu ar avea acest efect (față de 39.4% în mai 2024). 4.3% nu știu sau nu răspund (față de 4.5% în mai 2024).
Sunt de părere că reforma administrativ-teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară. Cred că această reformă nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară.
Acord reforma administrativ-teritorială (comasarea unor localități)
60.8% dintre cei intervievați (față de 58.6% în mai 2024) consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. La polul opus, 35.1% sunt de părere că această reformă nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire (față de 38.3% în mai 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1% (față de 3% în mai 2024).
Consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități,ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală. Sunt de părere că reforma administrativ-teritorială nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire în special: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară.
Înființarea de regiuni care să reunească mai multe județe
60.1% dintre români (față de 55.7% în mai 2024) au o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe, în timp ce 34.8% au o părere proastă (față de 38.2% în mai 2024). 5.1% nu știu sau nu răspund (față de 6.1% în mai 2024).
Au o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din București. Au o părere proastă despre această posibilitate în special: femeile, persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din urbanul mic.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.