Sari la conținut

Ștefan Baghiu despre cum guvernul pierde războiul comunicațional cu populismul chiar și când acționează eficient

Într-un recent post pe Facebook, Ștefan Baghiu subliniază una din problemele majore ale politicii românești: guvernul poate lua măsuri concrete în crize precum inundațiile de la Broșteni, dar, dacă nu le comunică eficient, pierde războiul comunicațional cu populiștii. În schimb, politicieni precum George Simion și Călin Georgescu câștigă vizibilitate prin gesturi simbolice, chiar dacă acțiunile lor au un efect practic deosebit de limitat.

Diferența stă în abordarea comunicării. Pe când guvernul folosește canale formale și mesaje tehnice, actorii populismului exploatează emoția. Un videoclip în care un politician apare alături de cei afectați de inundații, murdar de noroi și cu o lopată în mână, indiferent de contribuția reală are șanse mai mari de viralizare decât o conferință de presă sau un comunicat despre fonduri alocate și despre soluțiile reale pentru remedierea problemelor. Rețelele sociale, unde narațiunile se construiesc rapid și pe bază de imagini, amplifică acest dezechilibru.

Este, în fond, un dezechilibru al funcționării mediatice – social media și mass-media deopotrivă. Însă o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte, iar dacă e vorba despre comunicate de presă aride – decât zeci de mii de cuvinte. Media tradițională, în căutare de engagement, contribuie la acest fenomen prin acordarea unui spațiu disproporționat unor astfel de gesturi. În acest context, măsurile administrative, deși utile, rămân în umbră.

Ștefan Baghiu: „Suceava are un tip la CJ – din câte pare – extrem de competent, pe Gheorghe Soldan – care are cam vârsta mea, l-am urmărit, rupe cu implicarea. Șoldan spune «oamenii au nevoie de fonduri, nu de circ» și vorbește extrem de competent de lângă ministra mediului, Diana Buzoianu (mai rar PSD lângă USR, dar așa e frumos când tragedia oamenilor e reală). Guvernul a deblocat câteva milioane de euro pentru Broșteni – câteva se vor fura, altele vor merge la oameni, cum merge treaba.
Ideea e că nu se aude nimic despre asta – câteva știri în media centrală, ceva pe la TV, dar oamenii nu ajung la discursurile astea. Dacă vreți să înțelegeți cum s-a ajuns de un om pe care nu îl știa nimeni a ajuns în turul 2 în iarnă, trebuie să investiți mai mult timp în cercetarea reală a zonelor de internet pe care se propagă astfel de mesaje populiste. O să spuneți: dom’le, e propagandă, se duc acolo și nu fac nimic real. De acord, dar de când politica înseamnă să faci lucruri reale pe care să le filmezi? Politica înseamnă imagine, mai ales în era TikTok”.

Captură de pe Tik-Tok de pe unul dintre linkurile indicate

În comentarii, articolul face trimitere și la câteva analize pe teme similare, publicate în media academică de același autor sau de Grigore Pop-Eleches:

Loony platform politics: the Romanian far-right performance and the digital dystopia of 2024

Din abstract: Baghiu arată că întreg contextul care a adus în prim-plan figuri precum Diana Șoșoacă, George Simion și Călin Georgescu în timpul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024 a fost puternic influențat de politica de platformă. Cele trei tipuri de politică de platformă nebună (loony platform politics) descrise de Baghiu sunt, așadar, „viralul gata făcut” al Dianei Șoșoacă, „opera online transmisă în direct” a lui George Simion și farmecul „de guru” al lui Călin Georgescu. Intersecția dintre scandal, teatru și conspirație în politica contemporană este epitomizată de Diana Șoșoacă, a cărei campanie prosperă prin spectacol.

The perfect storm: political alienation, ideological resonance, and the role of influencers in the 2024 Romanian parliamentary elections

Abstract: Articolul analizează succesul neașteptat al partidelor populiste de dreapta radicală (PRR) în alegerile parlamentare din România din 2024. Folosind date din sondaje din decembrie 2024 și din perioade anterioare, se constată că încrederea scăzută și nemulțumirea au alimentat sprijinul pentru PRR – dar în principal în rândul alegătorilor deja aliniați cu opiniile PRR, inclusiv sentimentul anti-occidental, iredentism și victimizarea populistă. Întrucât aceste atitudini au rămas stabile, creșterea este atribuită frustrării legate de gestionarea COVID-19, oboselii provocate de războiul din Ucraina și dinamicii perturbatoare a campaniei. Aceasta din urmă a inclus o campanie TikTok sprijinită de Rusia și susținerea preoților ortodocși, care au amplificat nemulțumirile existente și au contribuit la transformarea nemulțumirii în câștiguri electorale semnificative pentru partidele PRR.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.