O nouă revoluție culturală are loc în China în ceea ce privește învățământul superior. Cea mai amplă reformă de după cea făcută de Deng Xiaoping are ca scop adaptarea la noua epocă AI. Zeci de mii de specializări sunt desființate, ca nemaifiind relevante în noul peisaj economic și ocupațional. În schimb, sunt înființate alte mii de specializări, toate bazate pe utilizarea inteligenței artificiale.
Sociologul Adrian Hatos rezumă principalele schimbări:
În ultimii 4 ani, în China, au fost eliminate sau suspendate 12.200 de programe de licență pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor și a alinia universitățile cu nevoile pieței. Reformele vizează specializările considerate învechite, suprasaturate sau vulnerabile în fața automatizării prin inteligență artificială (IA).
Cele mai afectate domenii sunt: designul de produs, fotografia și animația. Asemenea specializări au fost eliminate deoarece softurile generative de IA pot prelua deja sarcinile de randare și modelare 3D. Programele de studii de traduceri și engleză au fost înghețate din cauza traducerilor automatizate; Administrarea afacerilor și comerțul internațional au fost restrânse din cauza saturării pieței.
În schimb, Beijingul finanțează masiv 10.200 de specializări noi, axate pe tehnologii strategice: inteligență artificială aplicată (roboți dotați cu IA), microelectronică, tehnologia semiconductorilor, robotică și știința jocurilor video.
(sublinierile aparțin redacției)
China, alături de Statele Unite, este lider în dezvoltarea tehnologiilor AI. În alte domenii, în principal robotică industrială, China este lider mondial absolut. Prin reforma învățământului superior, statul comunist dorește să obțină sau să-și consolideze supremația la nivel mondial în tehnologiile de vârf.