„Auditul public trebuie să meargă dincolo de conformitate și să măsoare impactul real al politicilor publice.”
Mirela Călugăreanu,
președinta Curții de Conturi a României
Viitorul guvernanței europene și rolul esențial al instituțiilor de audit în asigurarea integrității financiare au constituit punctul focal al unei dezbateri de anvergură organizate recent la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Evenimentul, care a reunit la aceeași masă personalități marcante ale arhitecturii instituționale europene și studenți dornici să înțeleagă mecanismele finansi ale Uniunii, a marcat o nouă etapă a seriei „The Future of Europe”.
În centrul discuțiilor s-a aflat Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene, care a oferit audienței o perspectivă aplicată asupra provocărilor cu care se confruntă UE în protejarea intereselor sale financiare. Discursul său nu s-a limitat la o simplă prezentare a activității instituției, ci a trasat direcțiile strategice pentru orizontul 2026–2030. Într-o perioadă marcată de incertitudine geostrategică, președintele Murphy a subliniat că reziliența, transparența și eficiența guvernanței nu sunt doar opțiuni, ci imperative pentru consolidarea încrederii cetățenilor în proiectul european. Totodată, oficialul a trecut în revistă principalele concluzii ale Raportului Anual 2024, evidențiind necesitatea unei cooperări strânse între Curtea de Conturi Europeană și instituțiile omoloage din statele membre.
Pe marginea acelorași teme, Mirela Călugăreanu, președinta Curții de Conturi a României, a insistat pe necesitatea adaptării auditului public la noile realități. În opinia sa, mecanismele de control trebuie să depășească simpla verificare a conformității și să evolueze către auditul de performanță, capabil să măsoare impactul real al politicilor publice. „În contextul actual, adaptarea auditului la noile realități, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor moderne, devine o direcție necesară. Este esențial ca rezultatele activității de audit să fie valorificate, prin integrarea recomandărilor în procesul decizional, astfel încât acestea să contribuie concret la îmbunătățirea guvernanței”, a explicat Mirela Călugăreanu, subliniind trecerea de la o logică de control la una de îmbunătățire a administratiei.
Dimensiunea educațională și formativă a acestui dialog a fost evidențiată de prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Acesta a privit întâlnirea ca pe o confirmare a relevanței proiectului academic al școlii, transformând teoria din manuale în experiență directă. „Aici, la SNSPA, facem un exercițiu viu de cetățenie europeană. Tinerii pe care îi formăm astăzi, viitorii experți în administrație publică și guvernanță, au ocazia să se întâlnească cu cei care modelează viitorul continentului. Sunt convins că ei vor duce mai departe aceste valori și vor deveni arhitecții unei Europe mai puternice și mai coezive”, a declarat rectorul Pricopie.
Prezența unor figuri precum Pierre Moscovici, membru al Curții de Conturi Europene din partea Franței, Lucian Romașcanu, membru din partea României, și Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi a Republicii Moldova, a dat o notă supranțională dezbaterii. Discuțiile au reliefat faptul că instituțiile supreme de audit sunt piloni ai democrației, asigurând nu doar transparența în utilizarea fondurilor publice, ci și contribuind la reziliența europeană în fața crizelor economice și sociale.
Evenimentul de la București s-a desfășurat în paralel cu reuniunea internațională a Curții de Conturi a României, consolidând capitalul României ca un hub regional pentru dezbateri privind guvernanța europeană. Prin inițiativa „The Future of Europe”, SNSPA își confirmă rolul de platformă vitală de conexiune între mediul academic și decidenții politici, pregătind o nouă generație de profesioniști capabili să navigheze prin complexitatea afacerilor europene.