Inscop Research a publicat o amplă cercetare socială pe tema modului în care românii se raportează la valori și practici sociale. Studiul apare într-o perioadă extrem de tulbure din punct de vedere politic și axiologic și oferă câteva surprize (evidente îndeosebi în aparatul cu informații grafice publicat de Inscop). În primul rând, diferențele dintre simpatizanții diverselor partide, inclusiv a celor populiste, deși diferite, nu prezintă abateri care să justifice colapsul comunicării între grupuri și nici o perspectivă complet diferită a acestora. Astfel, deși perspectiva asupra valorilor este relativ comună, ceea ce diferențiază cu adevărat este instrumentalizarea politică a acestor valori, respectiv modul în care micile diferențe sunt supraexploatate în discursul politic extremist până la a da impresia unui război cultural. De asemenea, soluțiile fanteziste, nerealiste sau manipulatorii schițate ca fiind posibile.
Pe de altă parte, datele sondajului indică un profund și permanent dezechilibru între dezirabil și pragmatic, comun tuturor grupurilor social-politice (în proporții ușor diferite). Răspunsurile cuprind valori mari de aprobare a unor afirmații contradictorii între ele pe majoritatea tipurilor de angajament social. De exemplu, afirmațiile sondate „Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți” și „Binele societății este mai important decât succesul individual” au o cotă similară de aprobare, de peste 70%. La fel, perechea „Prea multă libertate duce la haos în societate” și „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat” are un grad de aprobare de 70, respectiv 77%, deși tensiunea între cele două răspunsuri este evidentă. Nu în ultimul rând, afirmațiile „Credința este importantă pentru a avea o viață morală” și „Poți fi o persoană bună și fără religie” au grade de aprobare de minim 68%, ceea ce poate indica lipsa unor reflecții reale asupra acestor teme.
Datele sondajului:
Valori umane în societatea românească
Remus Ioan Ștefureac
Probabil ca nu este context mai potrivit pentru a prezenta o radiografie a societății românești și a valorilor umane care modelează alegerile politice decât o criză politică de proporții, un moment de inflexiune în care să înțelegem mai clar tensiunile sociale, clivajele si conflictele politice care le însoțesc.
Studiul a măsurat, într-o formă simplificată, opinia românilor față de 12 valori descrise printr-o serie de afirmații față de care participanții la sondaj și-au putut exprima acordul total sau parțial, respectiv dezacordul total sau parțial.
Topul valorilor umane în funcție de acordul total sau parțial pentru fiecare dintre cele 12 afirmații
- 1. Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4%
- 2. Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 88.6%
- 3. Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 84.0%
- 4. Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 80.7%
- 5. Prea multă libertate duce la haos în societate – 76.9%
- 6. Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 75.3%
- 7. Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 74.9%
- 8. Binele societății este mai important decât succesul individual – 73.3%
- 9. Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 69.7%
- 10. Poți fi o persoană bună și fără religie – 68.4%
- 11. Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 59.1%
- 12. Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 48.2%
Topul valorilor umane în funcție de acordul total (intensitate ridicată) față de fiecare dintre cele 12 afirmații
- 1. Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 73.6%
- 2. Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 72.1%
- 3. Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 63.0%
- 4. Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 59.0%
- 5. Prea multă libertate duce la haos în societate – 57.4%
- 6. Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 53.3%
- 7. Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 53.1%
- 8. Poți fi o persoană bună și fără religie – 52.1%
- 9. Binele societății este mai important decât succesul individual – 44.6%
- 10. Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 41.6%
- 11. Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 31.8%
- 12. Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 28.7%
Concluziile principale ale cercetării
„Valori umane în societatea românească”
Barometrul arată o societate organizată în jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate, moralitate tradițională vs. autonomie morală. Niciun segment nu este “pur” ideologic. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. Prin urmare, clivajul politic/ideologic real în societatea românească este mai degrabă între Modernizare vs. Protecție, nu Stânga vs. Dreapta, clivajul tradițional care nu mai are niciun fel de tracțiune reală la nivelul populației.
1. Societate percepută ca materialistă, dar cu aspirații morale diferite
Românii descriu societatea ca fiind dominată de bani și statut, însă propriile răspunsuri pe itemi normativi indică o aspirație clară spre moralitate, muncă și corectitudine. Rezultă o ruptură tipică societăților cu deficit de încredere, între percepția negativă despre ceilalți și auto-reprezentarea pozitivă.
2. Stabilitatea este valoarea latent dominantă
Dincolo de formulările explicite, răspunsurile converg către o preferință puternică pentru securitate, predictibilitate și evitarea riscului. Aceasta structurează atitudinile față de economie, libertate și schimbare socială. România apare ca o societate defensivă, nu aspiratională.
3. Individualism pragmatic, nu ideologic
Există susținere pentru autonomie personală (descurcare, responsabilitate individuală), dar aceasta nu este una liberală clasică, ci una de tip “te descurci pentru că nu te ajută sistemul”. Este un individualism de necesitate, nu de convingere.
4. Dualitatea libertate vs. ordine este nerezolvată
Românii susțin simultan libertatea individuală și ideea că prea multă libertate produce haos. Această coexistență indică un profil valoric ambivalent, predispus la acceptarea rapidă a măsurilor restrictive dacă sunt justificate prin stabilitate.
5. Meritocrația este o credință aspirațională, nu bazată pe experiență
Majoritatea cred că succesul se poate obține prin muncă, însă această credință coexistă cu percepția că oamenii profită unii de alții și că ”descurcăreala” este importantă. Avem o meritocrație idealizată, dar slab susținută de experiența socială.
6. Religia rămâne un pilon simbolic, dar nu exclusiv
Credința este puternic asociată cu moralitatea, însă există și acceptarea ideii că poți fi moral fără religie. Asta indică o tranziție de la religiozitate normativă la religiozitate culturală, mai ales în segmentele educate și urbane.
7. Modernizare acceptată condiționat
Datele arată deschidere către adaptare și schimbare, dar cu rezistență semnificativă legată de pierderea tradițiilor. România nu respinge modernitatea, dar o negociază, ceea ce indică un model de modernizare conservatoare, nu disruptivă.
8. Nivel ridicat de neîncredere socială generalizată
Percepția că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți indică un nivel capital social scăzut în rândul românilor. Acest lucru explică preferința pentru stabilitate, reticența față de risc și atașamentul față de structuri de control.
9. Clivajele electorale sunt mai degrabă de intensitate decât de direcție
Diferențele între electoratele partidelor există, dar nu schimbă radical ierarhia valorilor. Electoratele mainstream (PSD, PNL) sunt mai orientate spre stabilitate și tradiție. Electoratul USR este mai deschis către schimbare și autonomie individuală. Electoratul AUR combină conservatorismul moral cu neîncrederea socială ridicată. Rezultă un sistem relativ omogen valoric, cu variații de accent, nu de paradigmă.
10. Clivajul real este socio-demografic: educație și vârstă
Cele mai consistente diferențe apar între tineri și vârstnici (mai multă deschidere, risc, autonomie în cazul tinerilor, respectiv mai multă preferință pentru stabilitate și ordine în cazul vârstnicilor). La fel de relevant este clivajul educație ridicată vs. educație scăzută (mai mult individualism liberal și relativizare a religiei în cazul persoanelor cu educație superioară, respectiv mai mult tradiționalism în cazul persoanelor cu educație primară). De asemenea, contează și clivajul urban mare care susține modernizarea vs. rural care are o apetență ridicată pentru valori conservatoare. Aceste clivaje indică o polarizare lentă între România tradițională și România modernizată, cu potențial de accentuare în timp.
În baza datelor, putem identifica 5 tipologii valorice
1. TRADIȚIONALIȘTII DEFENSIVI: stabilitatea este absolut prioritară, ordinea socială prevalează asupra libertății, religia este fundament moral central, regulile neîncrederea în ceilalți este ridicată și rezistența la schimbare mare. Acest segment operează într-un univers perceput ca instabil și periculos. Valorile sunt organizate în jurul protecției și conservării. Acceptă ideea meritului, dar nu crede pe deplin în funcționarea corectă a sistemului. Este un segment social caracterizat prin vârstă ridicată, educație scăzută sau medie, provine din rural și urbanul mic și este suprareprezentat în electoratul partidelor tradiționale și conservatoare.
2. PRAGMATICII DE SUPRAVIEȚUIRE: accentul pe „descurcăreală” și adaptare, acceptarea competiției dure și a lipsei de corectitudine, neîncrederea foarte mare în ceilalți, individualismul de necesitate, căutarea stabilității percepută însă drept dificil de atins. Este segmentul care internalizează cel mai mult ideea că „regulile nu funcționează”. Sunt cetățeni care se bazează pe un cod de adaptare oportunistă la un sistem perceput ca nedrept, un segment în care se observă cea mai mare disonanță între valori declarate (corectitudine, muncă) și strategii percepute ca eficiente (descurcăreală). Din punctul de vedere al profilului socio-demografic, sunt persoane cu vârstă activă (30-59 de ani), cu educație medie, din urbanul mic și zonele periurbane, distribuiți relativ echilibrat în toate spectrele politice.
3. INDIVIDUALIȘTII ASPIRAȚIONALI: credința puternică în merit și muncă, acceptarea riscului și a mobilității sociale, autonomie personală, relativizarea religiei și deschiderea către schimbare. Acest segment vede societatea ca imperfectă, dar reformabilă, fiind ancorat în narațiunea progresului personal. Pe de altă parte, sub presiune (crize), persoanele din acest segment pot migra rapid spre stabilitate și protecție. Profilul socio-demografic al acestui segment este format din tineri și adulți tineri, persoane cu educație medie și superioară, din urbanul mare.
4. COMUNITARIENII MORALI: binele colectiv este central, moralitatea este importantă (adesea legată de religie, dar nu exclusiv), solidaritatea socială este o prioritate, libertatea trebuie echilibrată de responsabilitate, dar nivelul de încredere socială este moderat. Acest segment încearcă să reconcilieze individul cu comunitatea, fiind ghidat de etica echilibrului social, dar poate oscila între soluții de tip stat protector și responsabilitate individuală. Este un segment care acoperă vârste diverse, are educație medie și superioară, din urban și rural, și se regăsește la nivelul tuturor partidelor.
5. MODERAȚII AMBIVALENȚI: acordul simultan cu valori aparent contradictorii, libertate, dar și ordine, tradiție, dar și modernizare, merit, dar și scepticism, nivel mediu de implicare și reflecție. Este un segment tipic pentru societăți în tranziție, care funcționează pe baza compromisului și a adaptării contextuale, putând fi mobilizat în direcții diferite. Este un segment care acoperă toate vârstele, are un nivel mediu de educație, din urbanul mic și mare, cu opțiuni politice volatile.
Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Date extinse/detaliate